Daca v-ati uitat la Crash Course, stiti deja ca economia noastra se bazeaza pe o crestere exponentiala a consumului de petrol. Surpriza, se pare ca Peak Oil-ul a fost atins sau ca suntem foarte aproape!
Nu vreau sa intru in detalii despre resursele descoperite pana acum, in teorii mai mult sau mai putin conspirationiste sau in explicatii interminabile. Daca va uitati macar la Crash Course sau la Collapse, sunt sigur ca veti observa ca aceasta resursa naturala se va termina, si inca mai repede decat ne asteptam noi. Plus ca trebuie sa luam in considerare ca va fi o resursa din ce in ce mai rara, deci mai scumpa. Mai multe detalii puteti gasi pe blogul lui Flavian aici si aici.
Astazi doresc sa va fac o prezentare mai generala asupra situatiei economice mondiale si sa intelegem impreuna de unde vor porni urmatoarele noastre probleme si cum ne vor afecta.
Pentru a intelege exact care este efectul petrolului asupra sistemului monetar, trebuie sa ne intoarcem in 1973 cand Arabia Saudita si SUA s-au inteles sa fie acceptati doar dolarii americani ca unitate de plata pentru petrol. In schimb SUA au promis sa apere campurile de petrol ale Arabiei Saudite de URSS si de alte natiuni interesate (Iran, Iraq, etc).
In 1975 toti membrii OPEC (Organization of the Petroleum Exporting Countries) au convenit sa isi vanda petrolul doar in dolari. Fiecare tara importatoare de petrol a inceput sa isi tina surplusul in dolari pentru a putea cumpara petrol. Datorita unei cereri atat de puternice, dolarul s-a intarit. Pe de alta parte, multe din tarile exportatoare de petrol si-au investit economiile in titluri de securitate ale SUA, astfel fiind sustinute cheltuielile guvernului american.
Sistemul "Petrodollar" a fost o miscare foarte ingenioasa deoarece a fortat ca banii din tranzactiile cu petrol sa treaca prin Federal Reserve (BNR-ul lor), creand o crestere continua a cererii pentru dolari si lasand SUA sa stapaneasca piata petrolului prin printarea gratuira de dolari. Sistemul "Petrodollar" s-a raspandit si in afara sistemului petrolier, majoritatea comertului international realizandu-se in dolari. Asta inseamna ca fiecare tara de la Rusia la China, de la Brazilia la Coreea de Sud, incearca sa isi maximizeze surplusul de dolari din exporturi pentru a cumpara petrol.
Utilizarea petrolului a crescut in anii 1980, cererea de dolari crescand o data cu aceasta, ridicand economia SUA pe noi culmi. Un dolar puternic a permis americanilor sa cumpere produse din import la un pret redus, dar a avut totusi si un dezavantaj care poate fi vazut foarte usor astazi: industria prelucratoare a fost grav afectata de importuri, ceea ce a dus la o scadere semnificativa a locurilor de munca.
Un alt dezavantaj actual este acela ca valoarea dolarului este determinata in mare parte de faptul ca petrolul se vinde in dolari. Daca acest comert se schimba catre o alta moneda, nu ar mai exista aceeasi cerere de dolari la nivel mondial. Vanzarea dolarilor ar scadea foarte puternic valoarea monedei americane.
Un experiment interesant: toata lumea spune ca SUA incep razboaie pentru a-si proteja resursele de petrol, dar oare nu fac acest lucru pentru a-si apara sistemul "petrodollar"?
Razboiul din Iraq furnizeaza un exemplu bun. Pana in Noiembrie 2000, nicio tara din OPEC nu a indraznit sa incalce regula de vanzare a petrolului in dolari, astfel ca, daca dolarul era puternic, nu exista niciun motiv de a provoca sistemul. Dar la finalul lui 2000, Franta si alte cateva state europene l-au convins pe Saddam Hussein sa le vanda petrol in schimbul hranei, care urma sa fie cumparata cu euro in loc de dolari. Pana la invadarea Iraqului de catre americani in martie 2003, si alte natiuni si-au manifestat interesul in comercializarea petrolului in alte monede in afara de dolari (Russia, Iran, Indonesia, Venezuela). In aprilie 2002, reprezentantul iranian la OPEC a fost invitat in Spania de catre membrii uniunii europene pentru a-i furniza o analiza detaliata asupra modului in care OPEC ar putea sa le vanda la un moment dat petrol in euro.
Aceasta miscare, fondata in Iraq, incepea sa ameninte dominatia dolarului ca moneda de rezerva la nivel mondial. In martie 2003, SUA au invadat Iraqul, punand capat proiectului "pentrol contra hrana" si a platii in euro.
Cu toate ca costul razboaielor este ridicat, costul neprotejarii sistemului "petrodollar" ar fi si mai ridicat. Daca orice alta moneda ar fi acceptata in comertul cu petrol, dolarul american ar deveni rapid irelevant, ramanand aproape fara nicio valoare.Pe masura ce restul lumii realizeaza ca exista si alte alternartive pentru tranzactiile la nivel mondial, SUA este pusa in fata unei tranzitii semnificative.
Acestea fiind zise, cred ca actuala situatie din Iran este evidenta, mai ales daca luam in considerare ca intre Iran si Venezuela exista proiecte coumune de peste 4 miliarde de dolari, ca India, Coreea de Sud si Japonia se bazaeaza in continuare pe petrolul iranian si ca petroulul si gazele naturale importate de China din Iran reprezinta 15% din necesarul zilnic. Daca luam in considerare actualul embargo impus de SUA si Europa asupra Iranului, putem fi siguri ca toate tranzactiile de mai sus nu vor fi efectuate in dolari.
Nu stim exact cand productia de petrol va incepe sa scada, dar intr-un fel, nici nu conteaza. Faptul ca productia de petrol nu creste reprezinta deja o problema. In urmatorii ani, problema nu o va reprezenta lipsa petrolului, ci lipsa petrolului ieftin.
Daca ne uitam spre viitor, este foarte probabil sa vedem un numar crescand de falimente si o recesiune accentuata. Daca luam in considerare "Legea lui Liebig" (care spune ca daca pierdem un input esential, atunci tot procesul se va opri), este foarte posibil ca deficitul de petrol sa aiba o magnitudine mult mai importanta asupra sistemului economic decat am putea sa ne gandim in acest moment. Sistemul economic functioneaza mult mai bine in perioadele de crestere economica (deoarece este mai simpla plata datoriilor si a dobanzilor), iar o reducere in procurarea petrolului va duce foarte probabil la un declin economic. Daca vor aparea probleme financiare serioase, comertul international va fi grav afectat.
In cele din urma, putem lua in calcul ca colapsul nu este departe si ca este foarte probabil. Perioada de timp nu este sigura, dar datorita Legii lui Liebig si a caracterului global al sistemelor actuale (petrol, electricitate, hrana, finante, comert international, medicina, internet, etc), se pare ca colapsul sistemului financiar actual este iminent in urmatorii 20 de ani.
Tinand cont de faptul ca acest colaps este cel putin posibil, ar trebui sa ne gandim mai serios la viitor si sa il planificam in mod corespunzator. Si care poate fi un mai bun inceput decat ziua de astazi?
PS: ce-ar fi daca maine ar disparea tot petrolul de pe planeta?
Alte informatii utile:
1. Energy Trade: The Hidden Cost Of Peak Oil
2. Dangerous Ideas
3. Japonia si China vor trece de la 1 iunie la schimburi directe intre yen si yuani, eliminand dolarul american ca moneda intermediara
4. What to Do When Every Market Is Manipulated
5. Solutions to peak oil
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu