Pentru ca vorbeam intr-un articol anterior despre Colectivism si Individualism, si pentru ca nu vreau sa complic postarile deoarece am observat ca devin greu de urmarit, in acest articol vreau sa va prezint o scurta lectie de economie pe care ar trebui sa o cunoastem fiecare in parte si sa o aplicam in fiecare zi.
"Intreaga teorie economica, indiferent de cat de complexa poate sa para, poate fi redusa la o singura intrebare: Care sunt consecintele pentru toti oamenii, nu doar pentru un grup, si care este efectul pe termen lung, nu doar efectul imediat? Schemele colectiviste sunt atractive doar daca ne uitam la beneficiul imediat pentru un grup anume fara a lua in considerare efectul nociv pe termen lung provocat celorlalti.Oricine poate intelege economia." "Economics in one lesson" By Henry Hazlitt.
In toate ecuatiile privitoare la justitie sociala, inainte de a lua in calcul meritul pretului, trebuie sa luam in considerare doua preturi: pretul economic si pretul personal. Henry Hazlitt arata in cartea sa "Economics in one lesson" ca un beneficiu economic precum transportul public gratuit sau ieftin poate fi furnizat pentru unii cetateni doar ingreunand sistemul economic (taxe) pentru restul oamenilor.Cand luam in considerare pretul si il multiplicam cu numarul de oameni care il platesc, chiar daca acesta este relativ mic pentru fiecare in parte, costul total este mai mare decat beneficiul in sine. Asta deoarece, pe langa transferarea costului de la grupul restrans la cel mai mare, mai avem si costul administrarii guvernamentale.
Daca serviciul de taxiuri ar fi furnizat de municipalitati precum serviciul de autobuze, costul operarii ar fi mult mai mare decat costul suportat acum de companiile private - iar cresterea ar trebui suportata prin cresterea taxelor, care ar fi suportata de toata lume, fie ca folosesc sau nu taxiurile. Daca tarifele taxiurilor ar fi micsorate prin subventionare din taxe, mai multi oameni ar folosi taxiurile in detrimentul autobuzelor, iar costul serviciului de taxi ar exploda. In acelasi timp, autobuzele, cu mai putini pasageri platitori, ar avea de suferit mai mult decat inainte. Si acest cost va fi transferat celorlalti prin intermediul taxelor.
Serviciile costa mereu mai mult atunci cand sunt furnizate de catre guvern in comparatie cu companiile private datorita overhead-ului politic si a lipsei de motivatie in scaderea cheltuielilor, in timp ce exista o motivatie puternica in cresterea acestora. In final, chiar si cei cu venituri scazute care se presupune ca au beneficiat de servicii subventionate ajung sa plateasca mai mult pentru aceste servicii prin intermediul taxelor. Daca acestia nu platesc taxe pe venit, tot platesc preturi mai mari pentru tot ceea ce cumpara, deoarece aceste preturi trebuie sa includa taxele platite de producatori, distribuitori si retaileri. Toate taxele platite de firme sunt transferate consumatorilor sub forma de preturi. De aceea, corporatiile nu platesc taxe. Doar oamenii platesc taxe. Nu exista masa gratuita si nu exista serviciu de transport gratuit.
Pretul personal
Pe langa pretul economic, mai exista si un pret personal. Una dintre cele mai dorite calitati ale cetateniei este increderea ca vom fi tratati in mod egal (corect), fara ca alta persoana sau categorie sa primeasca tratament preferential. Numim acest lucru egalitate in fata legii. Totusi, sub colectivism, exista o mie de obiective sociale care sunt oferite ca justificare pentru favoritismele politice. Fiecare dintre aceste favoritisme presupune ca o parte din cetateni vor avea un beneficiu pe seama/cheltuiala altor cetateni, acest lucru fiind o violare directa a egalitatii in fata legii.
Cazul sursei de apa subventionata ar parea, cel putin la prima vedere, a fi o exceptie. Prima noastra impresie este ca toata lumea foloseste apa si ca nimeni nu poate sa bea sau sa consume semnificativ mai mult decat ceilalti; asa ca de ce sa nu avem un sistem de apa operat de guvern? Raspunsul este ca nu este nimic gresit atata timp cat costul este impartit corect intre utilizatori tinand cont de cantitatea de apa consumata. Asta inseamana ca acest sistem nu poate fi subventionat niciodata. Daca ar fi subventionat, am fi inapoi in Colectivism, utilizand puterea coercitiva a taxarii pentru a redistribui bogatia de la un grup la altul.
Prin analogie, ar fi ideal daca drumurile publice ar fi intretinute doar prin taxele din combustibil astfel incat utilizatorii sa plateasca proportional cu cat folosesc drumurile. Nimic nu poate fi mai corect de atat. Problema apare cand politicienii inlocuiesc doctrina utilizarii corecte cu cea colectivista si decid ca anumite grupuri de votanti sunt mai importanti decat altii. De obicei, acestia folosesc banii rezultati din taxarea combustibililor pentru a sustine scoli, aeroporturi sau programe de ajutor social - in functie de topicurile de actualitate din timpul campaniei electorale. Furnizarea gratuita a apei ar avea efectul jefuirii altor taxe pentru a acoperi serviciul. Oricum, daca nu s-ar face diferentierea intre consum casnic si industrial, iar apa ar fi gratuita, ne putem imagina ce crestere a consumului am avea. Nu ar exista nicio motivatie pentru conservare.
Colectivistii raspund ca ar trebui sa avem o agentie guvernamentala si o politie a apei care sa monitorizeze utilizarea acesteia pentru a asigura ca nu se face abuz de privilegiul de a avea apa gratuit. Si ar trebui sa existe si amenzi si penalitati pentru cei care nu vor sa se supuna. Iar cei care isi depasesc cota deoarece nu isi permit sa inlocuiasca conductele neetanse vor primi subventii pentru a plati refacerea instalatiilor. Si va trebui sa ne asiguram ca firmele isi platesc oricum apa. Vor trebui monitorizati si fermierii pentru a ne asigura ca acestia nu folosesc mai multa apa decat le este alocata, pe baza suprafetei si a tipului de recolta. In final costul furnizarii gratuit al apei va fi mai mare decat orice alta metoda pe care si-ar permite-o un om obisnuit, si inca un segment din viata noastra ar cadea sub regimentarea guvernului.
Asa cum va spuneam si in articolul legat de Libertate (care este un must read!!), LIBERTATEA este mult mai importanta decat beneficiul economic.
Individualistii cred ca pretul personal este mai important decat pretul economic. Chiar daca ar fi aratat ca este posibil ca unii sa beneficieze fara o incarcare excesiva a celorlalti - chiar daca ar fi adevarat ca colectivismul ar putea sa produca avantaje economice societatii ca un intreg - tot ar trebui sa i ne opunem, deoarece pretul personal ar fi prea mare. Acest pret este libertatea. Odata ce acceptam ca este corect sa folosim forta coercitiva impotriva tovarasilor nostri cetateni pentru a-i forta sa subventioneze transportul public sau apa sau sistemul de sanatate sau mancarea sau hainele sau educatia sau recrearea sau orice altceva care nu are legatura cu protectia vietii, libertatii sau a proprietatii - ne-am semnat contractul pentru sclavie/robie. Odata ce principiul fatal este acceptat, nu exista niciun mod de a-l impiedica de la a se extinde mai mult si mai mult in fiecare aspect al activitatii umane. Nu trebuie sa ne lasam inselati sa ne vindem libertatea pentru beneficii economice.
Mai multe detalii puteti gasi aici: The Chasm; The Future Is Calling (Part One) by G. Edward Griffin
Alte informatii utile:
-
Pentru cei care inteleg limba italiana, emisiunea de mai jos este un must see in materie de economie:
luni, 16 aprilie 2012
Colectivism vs Individualism
De-a lungul timpului am fost martori la diferite siteme totalitare - comunism, nazism, fascim, a caror denumire nu spune mare lucru cu toate ca acestea au avut multe elemente in comun. Colectivismul este ideologia care sta la baza tuturor acestor sisteme totalitare.
O idee comuna colectivismului este ca grupul este mai important decat individul iar individul poate fi sacrificat pentru binele grupului. Acest lucru il invatam si noi inca la scoala cand ni se spune ca traim intr-o democratie si ca 51% din voturi trebuie sa decida.
O democratie pura se bazeaza pe principiul ca majoritatea conduce. Dar este aceasta o idee buna? Se pare ca nu. De ce? Pentru ca masele pot fi usor manipulate in momente dificile iar in acest caz ar putea fi luate decizii care sa afecteze drepturile unor indivizi sau ai unei minoritati. Putem lua ca exemplu dorinta unei "gloate" de oameni de a linsa pe cineva. In acest caz majoritatea decide, nu? Primul impuls ar putea fi sa spuneti ca democratia e buna dar cu anumite limite, fara a incalca drepturile individului sau ale minoritatilor. Aceste lucuri sunt incluse in constitutie, unde ar trebuie sa fie specificate lucrurile pe care o majoritate la poate face sau nu.
Un alt exemplu in defavoarea unei democratii pure ar putea fi cazul in care majoritatea voteaza o lege care spune ca toti cei trecuti de 60 de ani sunt o povara pentru sistem (pentru majoritatea populatiei) si ca ar trebui sa scapam de ei pentru binele majoritatii.
Pe de alta parte Individualistii confera cea mai mare putere individului. Pentru ei grupul reprezinta doar o notiune abstracta. Nu poti arata sau vedea un grup. Sunt numai indivizi. Plecand de la aceasta idee, este o greseala ca un sistem politic sa ofere puteri mai mari unui termen abstract decat unui individ deoarece in acest caz, grupul este oricum sacrificat, acest lucru avand loc luand cate o singura persoana o data/in parte. Ironia este ca intr-un astfel de sistem (sau democratie, care este un concept al colectivismului), cei care iau decizii in favoarea majoritatii sunt liderii grupului care pot spune ca vor sa se debaraseze de toti cei care au peste 70 de ani, sau peste 60 de ani, sau de cei de care nu le plac, sau de cei care voteaza cu comunistii, iar pentru binele societatii trebuie sa ii bage in inchisoare sau sa ii elimine
In general, atat colectivistii cat si individualistii sunt de acord cu ceea ce ar trebui sa se faca in societate. Ambii vor numai lucruri bune pentru prietenii si familiile lor: vor pace, securitate, justitie, sanatate, libertate. Ceea ce difera este modul in care acestea sunt puse in practica.
Colectivistii spun ca ei vor folosi forta. Ei sunt destepti, lucrurile pe care ei le vad sunt bune, iar cei care nu le impartasesc viziunea pot fi prosti, iar pentru binele lor va trebui sa le impuna ideea cu forta. Cum se poate face acest lucru? Pai se adopta o lege care spune ca daca nu faci asa cum spune legea il bagi la inchisoare. Acest lucru deja se intampla peste tot in lume. Acesta este modelul care s-a impamantenit, modelul cu care suntem obisnuiti.
Pe de alta parte, un individualist ar spune: Ok, sunt de acord ca acesta este un lucru bun, dar eu cred in libertatea de alegere a fiecarui individ in parte. Eu vreau sa folosesc puterea exemplului personal, nu forta.
Un exemplu ar putea fi purtarea centurii de siguranta. Toti sunt de parere ca centura de siguranta este benefica. Colectivistii ar spune ca este evident ca centura de siguranta este benefica si ca pot exista idioti care ar putea sa nu o poarte, astfel trebuie adoptata o lege care sa ii penalizeze pe toti cei care nu poarta centura de siguranta, pentru binele lor. Colectivistii vor constrangere pentru a introduce lucruri in societate.
Individualistii ar spune ca si ei cred ca purtarea centurilor de siguranta este o idee buna dar ei nu cred in ideea de a forta indivizii sa le poarte, chiar daca acestia sunt intr-atat de tampiti incat sa nu le poarte.
Primul instinct al colectivistilor este ca pentru orice lucru trebuie sa existe o lege pe cand individualistii cred in libertatea de alegere.
Colectivismul reprezinta ideea ca guvernul este solutia pentru toate problemele. Pentru colectivisti, guvernul este asemanator cu o religie care a aparut pentru a propavadui si a forta introducerea binelui.
O alta diferenta importata intre Colectivism si Individualism, este aceea privitoare la rolul statului.
Colectivistii cred ca rolul statutului ar trebui sa fie pozitiv, ca statul ar trebui sa ia initiativa in toate aspectele vietii oamenilor, ca trebuie sa fie agresiv, sa conduca si sa ofere. Acesta trebuie sa fie marele organizator al societatii.
Individualistii cred ca buna functionare a unui stat este negativa si defensiva. Aceasta este de a proteja, nu de a oferi; deoarece daca statului ii este acordata puterea de a oferi unora, acesta trebuie sa fie capabil sa ia de la altii, iar odata ce aceasta putere a fost acordata, vor exista unii care o vor folosi in propriul avantaj. Daca statul este indeajuns de puternic pentru a ne da ce dorim, este, de asemenea, indeajuns de puternic pentru a ne lua tot ce avem. De aceea functia unui stat este de a proteja vietile, libertatile si proprietatea cetatenilor lui; nimic mai mult.
Din pacate, am ajuns in punctul in care, astazi, multi oameni nu pot sa isi imagineze cum ar putea fi viata trebuind sa isi ia propriile decizii, referitoare la orice.
Un rezultat, sau un simptom al colectivismului este lipsa de interes a oamenilor. Aceasta lipsa de interes vine din faptul ca oamenilor li se spune ca parerea lor nu poate face diferenta, si, mai mult, ca parerea lor oricum nu conteaza, ca ar putea fi sacrificati spre binele majoritatii. Ni se spune sa ne concentram doar pe imaginea de ansamblu a societatii, pe viitor, intrucat nu suntem indinspensabili.
Collectivism and Individualism Explained by G. Edward Griffin
Puteti gasi mai multe informatii pe site-ul Freedom Force International.
Alte informatii interesante:
- Should land be privately owned or public property?
- How are criminals dealt under Individualism?
- Is Collectivism OK if limited to essential services?
- Left VS Right: The illusion of opposites
Daca doriti sa aprofundati subiectul si nu aveti chef de citit, aici puteti gasi mai multe filmulete pe aceasta tema.
Cred ca exemplul urmator exprima foarte bine ideea de colectivism, rolul negativ al acestuia dar mai ales ne arata ca cele mai importante sunt deciziile pe care le luam noi:
“In Germania, au venit mai intai sa-i ridice pe comunisti si nu am luat atitudine, pentru ca nu eram comunist. Apoi, au venit dupa evrei si nu am luat atitudine, pentru ca nu eram evreu. Apoi, au venit dupa membrii de sindicat si nu am luat atitudine, pentru ca nu eram membru in niciun sindicat. Apoi, au venit dupa catolici si nu am luat atitudine, pentru ca eram protestant. Apoi au venit dupa mine, dar, in acel moment, nu mai ramasese nimeni care sa ia atitudine pentru mine”
Martin Nimoeller (1892-1984)
Pentru ca am vorbit de Libertate/Individualism, va readuc in atentie inca un filmulet interesant pe aceeasi tema:
LE: Alte informatii utile:
1. Acknowledging the Arrival of Peak Government.
2. Hilaire Belloc, Un eseu asupra restaurării proprietăţii, (note de lectură)
3. Ce inseamna “om liber”
Abonați-vă la:
Postări (Atom)