Acest documentar face o analiza asupra cauzelor care au dus la aparitia saraciei, dar mai ales care au accentuat si crescut numarul persoanelor care fac parte din acesta categorie, intr-o perioada caracterizata de o crestere economica sustinuta. Pana de curand am crezut si eu ceea ce ne spun economistii: ca printr-o crestere economica de durata, prosperitatea oamenilor creste si astfel si numarul celor afectati de saracie va scadea. Dar vedem cu totii ca, in lumea in care traim astazi, aceste cresteri economice nu ii afecteaza si pe oamenii de rand. Poate doar o mica parte ajunge in folosul celor care chiar au muncit. Cea mai mare parte se duce la cei care ne conduc. Exemple foarte bune pot fi India si China, tari care au cresteri economice sustinute in ultimii ani, unde au aparut proprii miliardari, dar unde cei de la baza piramidei, clasa muncitoare, au avut prea putin de castigat.
Analiza arata ca diferentierea intre diferitele zone ale lumii a inceput sa fie vizibila odata cu aparitia colonialismului.care a talharit tarile din Africa, Asia si America de Sud. Acest lucru se poate vedea si astazi foarte clar daca ne uitam la faptul ca tarile care au controlat teritorii straine sunt bogate iar cele care si-au pierdut autonomia sunt inca foarte sarace.Putem lua ca exemplu Olanda, care are o economie infloritoare, si care nu are absolut niciun fel de resursa in minusculul teritoriu pe care il detine.
Realitatea este ca intre colonialism si capitalism exista o stransa legatura. Daca ne gandim un pic, sunt unul si acelasi lucru. Nu vreau sa intru in argumente si exemple despre cum are loc fenomenul pentru ca, sunt sigur ca pentru cei care au trecut prin materialele prezentate pana acum pe acest blog, totul este clar. Daca totusi mai aveti neclaritati, puteti arunca un ochi aici. Sau va mai puteti uita inca o data la "the Story of Staff". Sau putem discuta despre orice nelamurire pe care o aveti.
Un punct de vedere mi-a sarit in ochi, si anume: spune unul din personajele din acest documentar ca pentru a intelege acest fenomen al saraciei, trebuie sa plecam de la premisele capitalismului, care sunt: piata, forta de munca si resursele. Daca ne uitam la aceasta afirmatie totul este clar. Care sunt acele resurse absolut necesare capitalismului pentru a prospera? Si raspunsurile vin singure. Nu cred ca isi imagineaza cineva ca aceste resurse, care sunt folosite de tarile dezvoltate pentru a ridica consumul pe cele mai inalte culmi, sunt resurse proprii, sau ca acestea sunt cumparate de la tarile sudice (Africa, America de Sus, etc).
Mai simplu zis, pentru ca unii sa consume, altii trebuie sa plateasca. Nu se poate ca cineva sa castige din punct de vedere financiar fara ca altcineva sa piarda. Tot la fel de adevarat este ca nici unii nu au de castigat - nici cei care consuma, nici cei carora le sunt furate resursele. Doar ca cei din urma au mai mult de pierdut.Cei care castiga sunt cei care conduc acest sistem.
Ce imi doresc sa intelegem impreuna este ca acest fenomen nu va disparea daca continuam sa construim bariere intre noi ori daca continuam sa pretindem ca unii oameni ar merita o asemenea soarta. Daca totusi mai ganditi acest lucru, va rog sa va mai puneti o data intrebarea legata de moralitate din articolul anterior. O solutie nu o reprezinta nici excluderea sociala pe baza oricarui criteriu. Toti traim pe aceasta planeta si tot ce facem are repercursiuni asupra lumii in care ne aflam.
Saracia nu va disparea pana cand toti oamenii de pe planeta (pentru ca traim intr-un sistem globalizat in acest moment) nu vor avea un acoperis, un loc de munca, o parcela de pamant de unde sa isi procure hrana, acces la scoala si la sanatate.Acestea sunt drepturi fundamentale ale fiecarei fiinte umane.Sunt sigur ca avem si noi un cuvant de zis, ca putem face ceva. Trebuie doar sa ne dorim asta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu