Cover crops (Culturi de acoperire)

Toamna, dupa ce a trecut sezonul plantelor din gradina este timpul sa imbunatatim vitalitatea solului. Culturile de acoperire reprezinta cheia succesului gradinii pe termen lung. Aceste culturi redau pamantului nutrientii consumati de legume, ajuta la eliminarea buruienilor, diminueaza erodarea solului, adauga materie organica in sol, fixeaza azotul, ajuta la suprimarea bolilor si daunatorilor.

NU este nevoie sa sapatati sau sa arati pamantul – doar greblati randurile toamna si aruncati semintele. Apoi greblati usor pamantul si ati terminat. Este ok daca inca mai vedeti seminte la suprafata – acestea vor germina rapid si veti avea rapid o cultura de acoperire. 

Primavara devreme incorporam cu o furca cultura de iarna in straturile inaltate.

Daca aveti acces la frunze sau rumegus (lemn maruntit), primavara sau toamna le puteti adauga direct peste randuri pentru a se descompune in timp ce plantam culturile de acoperire. 

Dupa cum am mai spus si in articolul legat de mulci, pentru a diminua erodarea solului dar si pentru a combate aparitia buruienilor, pamantul trebuie sa fie in permanenta acoperit. Daca in timpul sezonului de crestere a legumelor folosim mulci, in timpul sezonului rece putem folosi culturile de acoperire.

Este foarte important momentul cand recoltam culturile de acoperire deoarece daca le intrerupem cresterea prematur, multe specii se pot regenera afectand astfel cultura urmatoare. Pe de alta parte daca lasam cultura de acoperire sa se maturizeze si sa faca seminte, acestea pot germina si din nou ne pot afecta cultura urmatoare.

Momentul cel mai bun de a controla (intrerupe vegetatia) majoritatea speciilor culturilor de acoperire este la momentul maxim de inflorescenta, atunci cand s-a acumulat maximul de biomasa.

In cazul in care semanam direct culturile de primavara peste cultura de acoperire, este recomandat ca insamantarea sa aiba loc la aproximativ 3 saptamani dupa ce a fost fost intrerupta cultura de acoperire.

Unele din cele mai raspandite specii de plante pentru culturile de acoperire sunt:

·        Lucerna

·        Graul – este rezistent la vremea de peste iarna si datorita ritmului mai lent de crestere din primavara este mai usor de incorporat.

·        Ovazul – in special in zonele reci, ovazul este foarte indicat pentru a fi folosit in culturile de acoperire deoarece “moare” singur si nu mai necesita recoltare in primavara. Plantarea ovazului cu 6-8 saptamani inainte de un inghet puternic ofera plantelor destul timp ca sa creasca inainte ca temperaturile sa scada foarte mult.

·        Hrisca, Secara – de obicei ambele plante furnizeaza un control bun al buruienilor deoarece intra in competitie cu acestea pentru apa si soare. In plus, ambele tipuri de plante produc niste chimicale toxice care inhiba germinarea buruienilor. In primavara, radacinile si tulpinele dure ale secarei adauga multa materie organica. Pentru cele mai bune rezultate, aceste culturi trebuie intrerupte cu aproximativ 3 saptamani inaintea plantarii culturilor de primavara.

·        Mazarichea pitica (hairy vetch) – se foloseste in zonele foarte reci datorita rezistentei la frig si a productiei ridicate de azot;

·        Trifoiul

  

In linkurile de mai jos puteti gasi informatii detaliate despre fiecare planta in parte.

- Cover Crops Basics – What Are They – And How And Why To Use Them For A Great Garden!

- Cover Crop Basics

- Soil Health: Cover Up for Cold

- Improve Your Soil with Cover Crops

- Cover crop - wikipedia

- Cover Crops for Vegetable Growers

- SAREP Cover crops
- How To Plant A Green Manure Crop Next Spring For A Great Garden!

Puterea este in mainile noastre! Take back the land

Care credeti ca este legatura diintre cultivarea legumelor si schimbarile sociale pe care dorim sa le vedem in jurul nostru? Urmariti filmuletele urmatoare si minunati-va. Puterea chiar este in mainile fiecaruia dintre noi, dar pentru a o exercita este nevoie sa ne suflecam manecile si sa ne murdarim mainile.

Meet your Urban Farmer - Green City Acres

Edible City: Grow the Revolution

Fiecare poate face diferenta! Urmariti urmatorul filmulet si cugetati.


How to feed the world ? from Denis van Waerebeke on Vimeo.





Pentru mine este o certitudine faptul ca fiecare dintre noi poate si trebuie sa fie schimbarea. Fiecare in parte trebuie sa se implice in modelarea viitorului pentru a-l face asa cum ni-l dorim. Cu atat mai mult, ati putut vedea in filmuletele de mai sus ca acest lucru este posibil indiferent de postura pe care o adoptam in relatia cu mancarea si cu cei care o cultiva.

Cultivarea legumelor nu reprezinta doar o reducere a cheltuielilor ci este mult mai mult. As putea spune ca este o lectie de viata, ca reprezinta in sine un sistem de educatie si responsabilizare al oricarui individ, indiferent de varsta. Putem cultiva legume pentru consumul propriu ori pentru profit atata timp cat acestea sunt crescute intr-un mod sanatos  putem creste legume impreuna cu prietenii pentru a le oferi celor care nu au ce manca si pe care ii putem invata apoi cum decurge procesul, putem creste legume pentru a le oferi copiilor o masa proaspata si sanatoasa la scoala. Rezultate acestui proces pot avea multiple intrebuintari si pot schimba la propriu lumea in care traim atata timp cat suntem atenti sa nu irosim resursele.

Ce mai asteptati? Revendicati orice petic de pamant nefolosit si plantati legume. Sigur vor fi multi care se vor bucura si care vi se vor alatura. Incepeti revolutia cu propriile voastre maini.



Mai multe detalii despre unele din solutiile care va sunt la indemana pentru a modela asa cum doriti comunitatile in care traiti, puteti citi si in urmatorul articol: Despre rezilienta - partea a doua: SOLUTII

 

Alte informatii utile:
- Let's Talk About Soil
- UN Report Says Small-Scale Organic Farming Only Way To Feed The World


- Children and the Environment: How gardening lessons impact positively on school kids 
- Sfaturi practice - agricultura sustenabila
- Sacred Economics by Charles Eisenstein
- Solutii locale pentru o dezordine globala
- Plante companion in gradina de legume
- Alegerea locului unde va fi amplasata gradina
- Pregatirea solului pentru gradina
- Mentinerea gradinii pe parcursul sezonului
- "Compost tea" (Compost lichid)
- Compost 
- Mulcirea
- Grădina de unde culegi și plătești cât vrei
-  People of Change :: Cidades Sem Fome

Mulcirea

Mulciul este un strat organic care acopera si protejeaza pamantul.

Mulciul organic mentine solul umed si ajuta la prevenirea buruienilor, dar il tine si racoros (departe de razele soarelui). Putem aplica sau inoi mulciul oricand ne este la indemana. Daca imprastiem mulciul in gradina toamna sau iarna, acesta va avea timp sa se descompuna si sa imbunatateasca pamantul.

Beneficii ale utilizarii mulciului

·        Mentine umezeala in pamant si ingreuneaza evaporarea apei;

·        Tine constanta temperatura pamantului si a radacinii plantelor (impiedica incalzirea in exces vara si inghetul iarna);

·        Daca folositi mulci organic, acesta se va descompune lent in pamant si ii va imbunatati calitatea in timp;

·        Daca stratul de mulci este destul de gros, acesta va descuraja aparitia buruienilor (deoarece acestea nu vor mai primi lumina - stratul trebuie sa fie de cel putin 8-10 cm grosime);

Ce putem folosi pe post de mulci

Materialele anorganice (pietre, stanci, etc) retin umezeala, o temperatura constanta si descurajeaza buruienile.

Materiale organice vor avea si beneficiul de a imbunatati calitatea solului. Adaugarea de material organic este singura cale de a creste calitatea solului, prin adaugarea de nutrienti, imbunatatind miscarea aerului si incurajand aparitia organismelor benefice.

·        Lemn maruntit (rumegus) – reactie slab acida - acesta se va descompune mai lent decat alte materiale organice;

·        Paie – foarte bune pentru gradinile de legume;

o       prin descompunere inghit azotul din substrat;

o       ca si in cazul rumegusului, talasului, cojii de copac, trebuie avut grija sa adaugam ingrasamant ce contine azot: cenusa, faina de oase, zeama de urzici, “compost lichid” de grajd sau de pasari;

·        Iarba taiata sau frunze tocate – (bogate in azot) ambele se descompun rapid si adauga foarte multi nutrienti in pamant;

·        Compost de gradina – adauga extrem de multi nutrienti in pamant;

o       reactie neutra – cea mai buna solutie pentru plantele din gradina. Contine substante hranitoare, mai ales fosfor, imbunatateste structura solului, apara de supraincalzire sau racire excesiva (inghet);

·        Ace de pin – reactie acida - sunt bune daca urmarim sa crestem aciditatea pamantului;

o       cel mai potrivit material pentru capsuni, chiar mai potrivit decat paiele. Raspandite printre randuri impiedica atacul si difuzarea putregaiului cenusiu, iar dupa ploaie fructele raman curate. De preferat este sa se foloseasca doar pentru culturile/plantele acidofile (merisor, afin, rachitele);

·        Culturi de acoperire (cover crops) – se cultiva toamna tarziu dupa ultima recolta si sunt folosite pe post de mulci in primavara;

·        Ziare (alb/negru), hartie de impachetat, carton, ambalaje diverse- este bine sa fie folosite drept suport pentru alte materiale de mulcire, de preferat organice, iarba, mranita de frunze.

Recomandari

·        Stratul de mulci trebuie sa aiba intre 8 si 20 cm; Daca acesta este mai subtire, pot aparea buruieni deoarece lumina va trece prin strat;

·        Retineti ca materia organica se descompune asa ca va fi nevoie sa inoiti periodic stratul de mulci;

·        Daca buruienile reprezinta o problema, puteti intinde un strat de ziare/carton sub stratul de mulci;

·        Daca folositi lemn maruntit, il puteti adauga la compost si il puteti folosi dupa 6 luni cand va fi descompus, sau il puteti intinde iarna direct pe pamant (un strat de 10-15 cm). In acest ultim caz, primavara, plantarea se face direct in pamant (nu in stratul de mulci);

·        Inainte de aplicarea stratului avem grija sa curatam bine pamantul de resturi vegetale, buruieni, gunoaie, apoi udam, daca solul este uscat – altminteri, apa va ajunge cu greu la radacini – fie cu apa simpla, fie cu „compot de urzici”, apoi afanam si abia la urma imprastiem stratul de mulcire;

·        Materialul de mulcire verde, crud, (alte materiale decat paie, scoarta de copac, frunze uscate, etc) se aplica in strat subtire (5-8cm), pentru ca, in sens contrar, el va intra in putrefactie mult prea repede si va afecta negativ plantele;

·        Arbustii fructiferi se mulcesc de jur-imprejur pe o raza de 40-50 cm, iar pomii fructiferi – pe o raza de 70-80 cm.

Nota: NU incorporati ori mixati mulciul in pamant. Acest strat trebuie sa acopere pamantul. Daca mai apar buruieni, acestea vor fi smulse cu usurinta manual ianainte sa infloreasca.

Cand se aplica mulciul

·        Mulcirea se face primavara dupa ce planele au trecut de 5-10 cm inaltime;

·        Vara se inoieste stratul de mulci descompus (acesta trebuie sa aiba mereu 8-15 cm);

·        Toamna si iarna se protejeaza plantele sesibile la frig cu un strat mai gros de mulci;

Precautii

• Nu folositi pe post de mulci iarba proaspat taiata care a fost tratata recent cu ierbicid;
• Intotdeauna lasati spatiu intre stratul de mulci si tulpina, lastar, tija plantei.
• Nu folositi mulci din rumegus/lemn in contact cu copacii deoarece poate afecta scoarta acestora. In schimb puteti pune un strat de pietris de jur imprejurul trunchiului copacilor;
• Amestecarea in cantitati mari de paie sau rumegus poate bloca azotul in pamant, legumele devenind galbene ori ramanand pitice. Adaugarea de azot in mulci cand sapati sau plantati recolta poate preveni aceasta problema;
• Un mulci organic afanat poate furniza locuri propice pentru melci asa ca fiti pregatiti sa le intindeti momeli;
• Unele tipuri de mulci organic precum fanul pot contine multe seminte de buruieni asa ca verificati-le inainte de a le folosi la mulci.
• Cand ploile sunt mai abundente imprejurul plantei, dezmulcim pentru a da posibilitatea pamantului sa se usuce.

Alte informatii utile:

1. Chipped Branch Wood 

2. How to get BACK TO EDEN

3. Măiestria fertilizării solului Partea I si Partea II

4. Mulcirea: cu ce, cand si cum mulcim?

Compost

Ce este compostul?

Compostul, ca rezultat final al procesului de compostare, este un material stabil şi igienic, similar cu humusul din padure, care poate fi folosit ca şi ingrasamant natural, evitand astfel necesitatea utilizării ingrasamintelor chimice. El este adaugat pe sol pentru a-i îmbunatati proprietatile. Adaugarea de compost pe sol este considerata ca fiind un mod natural de a-i creste fertilitatea si de a-i reface calitatea. Compostarea poate avea loc în interiorul unei gramezi mari de deseuri organice, dar in general este mai practic să folositi o cutie de compost.

Pentru a optine cele mai bune rezultate trebuie respectate urmatoarele 4 reguli:

• Dimensionarea particulelor – maruntiti materialele inainte de a le adauga la gramada de compost. Bucatile mai mici se descompun mai repede. Tocatoarele sunt excelente pentru frunze si crengi;
• Echilibrul aer/umezeala – Adaugati apa pe masura ce adaugati meterie vegetala, astfel incat materialele sa fie umede dar nu ude. O gramada uscata se va descompune mult mai greu iar una prea compacta ori prea uda va mirosi;
• Raportul carbon/azot – toate materialele organice au un raport carbon/azot. Iarba taiata si gunoiul proaspat de grajd au un raport 20:1. Rumegusul are un raport de 500:1. Frunzele de toamna 60:1. De obicei ingredientele maro, moarte au mai putin azot decat cele verzi. Raportul ideal pentru microorganismele din compost este 30:1. Datorita faptului ca materialele disponibile au de obicei o incarcatura mare de carbon, gradinarii adauga de obicei fertilizatori pe baza de azot in compost, precum sange de animale, faina din seminte de bumbac ori azotat de amoniu. Retineti ca 30:1 este scopul, nu o necesitate. Compostarea poate fi mai lenta, dar va avea rezultate si cu variatii destul de mari de la acest procent.
• Amestecarea de cantitati egale in volum genereaza un raport bun de carbon:azot.
• Amestecarea – microorganismele din compost sunt cel mai active in mijlocul gramezii. Gramada de compost trebuie amestecata/intoarsa periodic pentru a grabi procesul de descompunere. Amestecarea va permite sa adaugati umezeala si azot daca este necesar si sa tineti gramada afanata si aerata. Compostul poate fi intors imediat ce gramada se raceste dupa ce a fost refacuta. Intoarceti-o imediat daca simtiti mirosuri deranjante.

In procesul de descompunere (si incalzire) apa se va evapora si gramada se va compacta si va ramane fara oxigen, de aceea este necesara intoarcerea regulata a gramezii si adaugarea de apa. Cu cat devine mai calda gramada cu atat mai des este necesar sa o intoarcem si sa adaugam apa. Echilibrul apa/aer este esential pentru a mentine temperaturi ridicate (50-70 grade Celsius) pana cand materia este descompusa. In acelasi timp, prea multa apa sau aer vor incetini procesul. Acelasi lucru il va genera si prea putin carbon sau prea putin azot.

Compostul necesita 4 lucruri importante:

• Carbon – pentru energie; oxidarea microbiana a carbonului produce caldura;
• "substanta cafenie".
• Cele mai bune materiale in acest caz sunt parti din plante dure, fibroase, cum ar fi frunzele, aschiile de lemn sau chiar hartia tocata.
• Azot – pentru a creste mai multe organisme care sa oxideze carbonul;
• Materiile verzi (sau colorate) si umede sunt cele bogate in azot;
• Cele mai bune surse de azot sunt resturile de iarba, fructele si legumele. O alta sursa foarte buna de azot este zatul de cafea;.
• Oxigen – pentru oxidarea carbonului in procesul de descompunere;
• Secretul aici este sa aerisiti si sa ventilati compostul astfel incat microorganismele sa isi poata procura aerul necesar;
• Apa – pentru a mentine activitatea fara a cauza conditii anaerobice;
• Prea multa apa ineaca microorganismele si prea putina le incetineste. Secretul este sa pastram lucrurile umede, nu ude.

Amplasarea gramezii de compost

Amplasarea recipientului de compost trebuie sa fie la semiumbra, ca sa beneficieze si de caldura dar sa nu se usuce prea repede. Este extrem de important contactul direct intre compost si pamant si ca recipientul sa aiba gauri de aerisire. Dimensiunea minima pentru un recipient este de 1 m³, dar poate fi nevoie de un volum si mai mare in cazul gradinilor mai mari.

Construirea gramezii de compost

• colectati destul material organic pentru a construi o gramada de cel putin 1 metru cub (o gramada de 150 cm latime si 90 cm inaltime). Maruntiti materialele pentru a se descompune mai rapid.
• mixati materialele
• strangeti o mana de material mixat pentru a verifica nivelul de umezeala. Daca reusiti sa obtineti o picatura de apa, nivelul de umezeala este optim. Daca gramada este prea uscata, adaugati apa si verificati din nou nivelul de umezeala. Daca gramada este prea umeda, mai adaugati materie uscata.
• continuati sa adaugati materiale organice mixand si verificand nivelul de umezeala pana cand este terminata gramada.

Intoarcerea gramezii

Utilizati o furca pentru a intoarce gramada saptamanal si adaugati apa daca este necesar. Intoarcerea adauga aer in centrul gramezii si grabeste descompunerea biologica. Intoarcerea da posibilitatea materialelor de pe margine sa ajunga in centru si sa se descompuna mai repede. Acoperiti gramada in timpul perioadelor ploioase pentru a nu creste prea mult nivelul de umiditate.

Dupa amestecarea initiala, o gramada intoarsa regulat isi va mentine temperatura la 50-65 C timp de 3-4 saptamani. In acest timp gramada isi va reduce volumul la jumatate, apoi va trebui sa mai fie lasata 4-8 saptamani pentru a-si reveni. In aceasta perioada temperatura gramezii este intre 25-40 C. Compostul este gata de folosit la cel putin 8 saptamani de la amestecarea initiala (gramada nu se mai incalzeste cand este amestecata iar materia pare neagra si faramicioasa).

Cand este gata de folosit

Daca folositi sugestiile de mai sus, puteti sa faceti compost utilizabil doar in cateva saptamani in timpul verii. Daca sunteti mai lenesi, 6 luni reprezinta un termen mai realistic. Chiar daca incalcati toate regulile, centrul gramezii dumneavoastra va fi perfect utilizabil intr-un an.Compostul terminat este faramicios si are miros de pamant. Nu ar trebui sa fiti capabili sa identificati majoritatea materialelor folosite. Gramada se va micsora la mai putin de jumatate din volumul initial.

Cum putem folosi compostul

Straturile de flori si de legume ar trebui sa primeasca intre 3 si 8 cm de compost anual primavara ori toamna. Incorporati compostul in pamant. Compostul poate fi folosit ca strat superior in jurul florilor si legumelor deja plantate.

• La plantare vom adauga un pumn de compost pe fundul gaurii unde vot fi puse plantele, care va fi amestecat cu pamantul de pe fundul gropii;
• Pe post de mulci organic - Putem face aceasta operatie dupa ce plantele au inceput sa creasca – 2-4 saptamani dupa plantare. Daca punem o mana de compost in jurul plantei, acesta va ajuta la controlul buruienilor, va mentine umezeala si va elibera treptat nutrienti atunci cand udam ori cand ploua.
• pentru a ne prepara singuri pamant pentru ghivece - folosim 4 parti compost, 4 parti pamant de buna calitate si 1 parte nisip
• pentru a prepara “compost tea” – acesta este cel mai bun fertilizator natural.
• Se stropesc frunzele si zona din jurul plantelor din gradina; astfel minerale si nutrientii se absorb atat prin radacina cat si prin frunze;
• Se aplica dimineata cat mai devreme posibil pentru ca soarele sa nu arda frunzele plantelor;
• pentru a acoperi gradina toamna sau primavara;
• daca avem destul de mult compost, putem acoperi straturile inaltate cu 5-8 cm de compost toamna pentru a le mentine productive;
• acest strat de compost poate fi incorporat in pamant folosind o furca sau o lopata;

NOTA: Daca compostul inca mai degaja caldura, sa nu il puneti in contact cu plantele pentru ca le va arde.

Probleme posibile   

Efect	Cauza	Solutie
Temperatura nu creste	Putin material	Adaugati material si acoperiti. Adaugati materiale bogate in azot.
Materialul este rece si umed	Prea multa apa	Intoarceti amestecul si adaugati rumegus, ramuri sau frunze uscate
Materialul este rece si uscat	Lipsa de apa	Turnati apa pana se umezeste
Mirosuri urate	Lipsa aerului. Exces de apa.	Intoarceti si amestecati compostul. Amestecati, adaugati crengi, paie, etc.
Miros de amoniac	Prea multe materiale bogate in azot (fructe, legume)	Amestecati cu materiale uscate, bogate in carbon (rumegus, betisoare lemn, etc)
Multe muste	Exces de apa	Acoperiti compostul cu hartie si introduceti in interiorul amestecului resturile alimentare de la suprafata. Adaugati deseuri de gradina sau paie.
Multi viermi albi	Acestea sunt larve de muste.	Reduceti cantitatea de apa din amestec.
Panza alba la suprafata materialului	Acestea sunt ciuperci	Este un simptom bun.

Ce putem si ce NU putem adauga in gramada de compost:

In general pot fi compostate cam toate deseurile din gradina cum ar fi iarba taiata, frunzele uscate, buruienile (cele care nu au seminte mature), fructele stricate, mai putin materialele lemnoase (acestea putand fi adaugate numai dupa ce au fost maruntite), hartie, etc.

NU sunt acceptate oase,  produse lactate, sticla, pietre, carne, metal, plastic, etc. si in general, nici un material care nu se descompune in mai putin de un an.

Ce putem pune la compost	Ce NU putem pune la compost
Zat de cafea	Carne, peste, oase
Coji de ou	Mancare gatita
Resturi vegetale din bucatarie (coji de legume si fructe)	Uleiuri sau grasimi
Frunze maruntite	Plante bolnave
Iarba cosita (nematura – fara seminte)	Buruieni sau plante invazive
Paie	Gunoi de la animalele de companie (caine, pisica)
Pliculete ceai	Hartie imprimata cu cerneala
Prosoape si pungi de hartie	Deseuri anorganice: plastic, sticla,
carton	Praful de la aspirator
Lemn rezultat din toaletarea gradinii	paine

Alte informatii utile:

1. Composting Livestock Manure

2. Compostul rapid – metoda Berkeley

3. Compost

"Compost tea" (Compost lichid)

“Tea compost” reprezinta forma lichida a compostului prin care putem folosi nutrientii din compost ca si fertilizator natural pentru a oferi un plus de vigoare plantelor in crestere.

Aceasta solutie se poate aplica la fiecare 2 saptamani odata ce plantele au fost transplantate si s-au acomodat in gradina (acest lucru are loc la 7-10 zile dupa transplantare).

Folositi aceasta solutie pentru a uda frunzele si zona din jurul plantelor. In acest mod nutrientii sunt absorbiti atat prin frunze cat si prin radacina.

Cu toate ca aceasta solutie este benefica pentru plante este bine sa nu exagerati si sa o folositi de 4, maxim 6 ori deoarece dupa momentul cand planta a crescut ne dorim ca toata energia sa ajunga in fructe, nu in dezvoltarea radacinii si a funzelor.

Cum se prepara

• Se ia o galeata de 5L si se pune o treime compost. Se foloseste compost de pe fundul gramezii, care a fost deja descompus;
• Se umple galeata cu apa. Puteti folosi apa de rau sau de ploaie pentru a fi siguri ca nu contine clor sau alte chimicale; daca nu aveti acces decat la o sursa publica de apa, puteti lasa apa intr-un vas cateva zile pentru a se evapora o parte din substantele nedorite;
• Amestecati bine de cateva ori pe zi timp de 5-7 zile. Aceasta aerare a apei si amestecare a compostului ajuta la eliberarea mai multor nutrienti in apa;
• Dupa 5-7 zile strecurati solutia obtinuta;
• Se pastreaza intr-un recipient ermetic pentru a nu pierde din nutrienti;

O metoda ingenioasa care poate fi folosita si la aplicarea fertilizatorului obtinut: