"Don't walk in front of me, I may not follow. Don't walk behind me, I may not lead. Just walk beside me and be my friend." - Albert Camus

"Nu merge in fata mea, s-ar putea sa nu te urmez. Nu merge in spatele meu, s-ar putea sa nu te conduc. Mergi langa mine si fii prietenul meu."
Se afișează postările cu eticheta pilda. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta pilda. Afișați toate postările

miercuri, 17 septembrie 2014

Legenda celor 8 minute

      Legenda spune că o femeie săracă cu un copil în braţe, trecând pe lângă o peşteră a auzit o voce misterioasă care i-a spus: ,,Intră şi ia tot ceea ce îţi doreşti, dar să nu uiţi ceea ce-i mai important. Aminteşte-ţi că după ce ve-i ieşi poarta se va închide pentru totdeauna. Aşa că profită de această oportunitate, dar nu uita ce-i mai important.'' Femeia a intrat în peşteră şi a găsit multe bogăţii. Fascinată de aur şi bijuterii, a aşezat copilul pe o stâncă şi a început să strângă de zor tot ceea ce putea duce. Vocea misterioasă i-a vorbit din nou: ,,Ai doar opt minute!"

       Când au trecut cele opt minute, femeia, încărcată cu aur şi pietre preţioase, a fugit afară din peşteră şi poarta s-a închis. Atunci şi-a amintit că a uitat copilul înăuntru, iar poarta s-a închis pentru totdeauna. Bogăţia femeii a durat puţin, dar disperarea pentru totdeauna. La fel se întâmplă de multe ori şi cu noi. Avem aproximativ 80 de ani pentru a trăi în această lume şi o voce ne aminteşte mereu: ,,Nu uita ceea ce e cel mai important!" Şi cele mai importante sunt valorile spirituale, familia şi copiii, viaţa, educaţia, bunul simţ, reputaţia, dragostea, Adevărul şi demnitatea de a fi om. În schimb câştigurile, bogăţia, plăcerile materiale ne fascinează într-atât încât uităm de ceea ce e mai important.

luni, 16 aprilie 2012

Colectivism vs Individualism

Plecand de la ideea de Libertate prezentata intr-un articol anterior, astazi vreau sa va vorbesc despre un alt subiect tabu din educatia noastra si imi doresc sa vedem impreuna care sunt diferentele dintre diferitele sisteme care conduc si au condus lumea.

De-a lungul timpului am fost martori la diferite siteme totalitare - comunism, nazism, fascim, a caror denumire nu spune mare lucru cu toate ca acestea au avut multe elemente in comun. Colectivismul este ideologia care sta la baza tuturor acestor sisteme totalitare.

O idee comuna colectivismului este ca grupul este mai important decat individul iar individul poate fi sacrificat pentru binele grupului. Acest lucru il invatam si noi inca la scoala cand ni se spune ca traim intr-o democratie si ca 51% din voturi trebuie sa decida.

O democratie pura se bazeaza pe principiul ca majoritatea conduce. Dar este aceasta o idee buna? Se pare ca nu. De ce? Pentru ca masele pot fi usor manipulate in momente dificile iar in acest caz ar putea fi luate decizii care sa afecteze drepturile unor indivizi sau ai unei minoritati. Putem lua ca exemplu dorinta unei "gloate" de oameni de a linsa pe cineva. In acest caz majoritatea decide, nu? Primul impuls ar putea fi sa spuneti ca democratia e buna dar cu anumite limite, fara a incalca drepturile individului sau ale minoritatilor. Aceste lucuri sunt incluse in constitutie, unde ar trebuie sa fie specificate lucrurile pe care o majoritate la poate face sau nu.

Un alt exemplu in defavoarea unei democratii pure ar putea fi cazul in care majoritatea voteaza o lege care spune ca toti cei trecuti de 60 de ani sunt o povara pentru sistem (pentru majoritatea populatiei) si ca ar trebui sa scapam de ei pentru binele majoritatii.

Pe de alta parte Individualistii confera cea mai mare putere individului. Pentru ei grupul reprezinta doar o notiune abstracta. Nu poti arata sau vedea un grup. Sunt numai indivizi. Plecand de la aceasta idee, este o greseala ca un sistem politic sa ofere puteri mai mari unui termen abstract decat unui individ deoarece in acest caz, grupul este oricum sacrificat, acest lucru avand loc luand cate o singura persoana o data/in parte. Ironia este ca intr-un astfel de sistem (sau democratie, care este un concept al colectivismului), cei care iau decizii in favoarea majoritatii sunt liderii grupului care pot spune ca vor sa se debaraseze de toti cei care au peste 70 de ani, sau peste 60 de ani, sau de cei de care nu le plac, sau de cei care voteaza cu comunistii, iar pentru binele societatii trebuie sa ii bage in inchisoare sau sa ii elimine

In general, atat colectivistii cat si individualistii sunt de acord cu ceea ce ar trebui sa se faca in societate. Ambii vor numai lucruri bune pentru prietenii si familiile lor: vor pace, securitate, justitie, sanatate, libertate. Ceea ce difera este modul in care acestea sunt puse in practica.

Colectivistii spun ca ei vor folosi forta. Ei sunt destepti, lucrurile pe care ei le vad sunt bune, iar cei care nu le impartasesc viziunea pot fi prosti, iar pentru binele lor va trebui sa le impuna ideea cu forta. Cum se poate face acest lucru? Pai se adopta o lege care spune ca daca nu faci asa cum spune legea il bagi la inchisoare. Acest lucru deja se intampla peste tot in lume. Acesta este modelul care s-a impamantenit, modelul cu care suntem obisnuiti.

Pe de alta parte, un individualist ar spune: Ok, sunt de acord ca acesta este un lucru bun, dar eu cred in libertatea de alegere a fiecarui individ in parte. Eu vreau sa folosesc puterea exemplului personal, nu forta.

Un exemplu ar putea fi purtarea centurii de siguranta. Toti sunt de parere ca centura de siguranta este benefica. Colectivistii ar spune ca este evident ca centura de siguranta este benefica si ca pot exista idioti care ar putea sa nu o poarte, astfel trebuie adoptata o lege care sa ii penalizeze pe toti cei care nu poarta centura de siguranta, pentru binele lor. Colectivistii vor constrangere pentru a introduce lucruri in societate.
Individualistii ar spune ca si ei cred ca purtarea centurilor de siguranta este o idee buna dar ei nu cred in ideea de a forta indivizii sa le poarte, chiar daca acestia sunt intr-atat de tampiti incat sa nu le poarte.

Primul instinct al colectivistilor este ca pentru orice lucru trebuie sa existe o lege pe cand individualistii cred in libertatea de alegere.

Colectivismul reprezinta ideea ca guvernul este solutia pentru toate problemele. Pentru colectivisti, guvernul este asemanator cu o religie care a aparut pentru a propavadui si a forta introducerea binelui.

O alta diferenta importata intre Colectivism si Individualism, este aceea privitoare la rolul statului.
Colectivistii cred ca rolul statutului ar trebui sa fie pozitiv, ca statul ar trebui sa ia initiativa in toate aspectele vietii oamenilor, ca trebuie sa fie agresiv, sa conduca si sa ofere. Acesta trebuie sa fie marele organizator al societatii.
Individualistii cred ca buna functionare a unui stat este negativa si defensiva. Aceasta este de a proteja, nu de a oferi; deoarece daca statului ii este acordata puterea de a oferi unora, acesta trebuie sa fie capabil sa ia de la altii, iar odata ce aceasta putere a fost acordata, vor exista unii care o vor folosi in propriul avantaj. Daca statul este indeajuns de puternic pentru a ne da ce dorim, este, de asemenea, indeajuns de puternic pentru a ne lua tot ce avem. De aceea functia unui stat este de a proteja vietile, libertatile si proprietatea cetatenilor lui; nimic mai mult.

Din pacate, am ajuns in punctul in care, astazi, multi oameni nu pot sa isi imagineze cum ar putea fi viata trebuind sa isi ia propriile decizii, referitoare la orice.

Un rezultat, sau un simptom al colectivismului este lipsa de interes a oamenilor. Aceasta lipsa de interes vine din faptul ca oamenilor li se spune ca parerea lor nu poate face diferenta, si, mai mult, ca parerea lor oricum nu conteaza, ca ar putea fi sacrificati spre binele majoritatii. Ni se spune sa ne concentram doar pe imaginea de ansamblu a societatii, pe viitor, intrucat nu suntem indinspensabili.

Collectivism and Individualism Explained by G. Edward Griffin 

Puteti gasi mai multe informatii pe site-ul Freedom Force International.

Alte informatii interesante:

Daca doriti sa aprofundati subiectul si nu aveti chef de citit, aici puteti gasi mai multe filmulete pe aceasta tema.

Cred ca exemplul urmator exprima foarte bine ideea de colectivism, rolul negativ al acestuia dar mai ales ne arata ca cele mai importante sunt deciziile pe care le luam noi:


“In Germania, au venit mai intai sa-i ridice pe comunisti si nu am luat atitudine, pentru ca nu eram comunist. Apoi, au venit dupa evrei si nu am luat atitudine, pentru ca nu eram evreu. Apoi, au venit dupa membrii de sindicat si nu am luat atitudine, pentru ca nu eram membru in niciun sindicat. Apoi, au venit dupa catolici si nu am luat atitudine, pentru ca eram protestant. Apoi au venit dupa mine, dar, in acel moment, nu mai ramasese nimeni care sa ia atitudine pentru mine”
Martin Nimoeller (1892-1984)

Pentru ca am vorbit de Libertate/Individualism, va readuc in atentie inca un filmulet interesant pe aceeasi tema:


LE: Alte informatii utile:
1. Acknowledging the Arrival of Peak Government.
2. Hilaire Belloc, Un eseu asupra restaurării proprietăţii, (note de lectură)
3. Ce inseamna “om liber”

luni, 27 februarie 2012

Efectul celei de-a 100-a maimute - o poveste despre schimbare sociala

Am tot auzit in ultima perioada diferite pareri incriminatoare la adresa celor foarte saraci, in principal din mediile defavorizate, cum ca ar fi indiferenti si ca nu ar lua atitudine, si ca din acest motiv noi am duce-o prost ori nu am evolua. Vreau sa va zic ca lucrurile nu stau deloc asa. Nu poti cere unui om care nu are ce sa manance sa se gandeasca la viitor, la resurse, la functionarea diferitelor sisteme (economice, de invatamant, de sanatate, etc). De ce? Pentru ca principala lui preocupare este sa isi procure mancarea pentru acea zi, sa supravietuiasca. Ce o sa fie peste ani este altceva si va vedea daca si cand va ajunge acolo.

Schimbarea trebuie sa vina de la noi, cei tineri care avem deja aceasta nevoie primara satisfacuta. Sa plecam de la o idee mai simpla: de ce am schimba noi ceva din modul in care merg acum lucrurile? Pai eu vreau sa schimb unele lucruri deoarece in principal imi doresc un viitor mai bun pentru mine si pentru cei de langa mine. Deci totul tine de viitor. Cum poti cere unui om care nu are absolut nimic sa se gandeasca la viitor? Acest fapt este o contradictie de la bun inceput.

Daca intelegem aceste aspecte si scoatem din discutie si din problemele noastre aceasta categorie, vom vedea ca aria "vinovatilor" se restrange semnificativ. In acest caz, ce putem face? Haideti sa ne punem impreuna cateva intrebari simple: ce credeti voi ca nu merge bine si ce? Ce am putea face pentru a schimba aceste lucruri?

Cu toate ca am vazut ca exemplul pe care vreau sa vi-l prezint in continuare este foarte des folosit de catre cei care pasesc pe calea spiritualitatii, il putem folosi si noi ca o pilda sau ca un punct de plecare in constientizarea rolului nostru si a actiunilor pe care le putem lua in schimbarea lucrurilor.

“Efectul celei de-a 100-a maimute” a fost facut cunoscut de catre biologul Lyall Wattson, in cartea sa Lifetide (Cursul vietii), aparuta in 1980. El a relatat cum primatologii japonezi care studiau maimutele macac in mediul lor de viata, in anii ’50, au dat de un fenomen surprinzator. Cartea lui a fost dusa la bun sfarsit printr-o lucrare foarte inspirata a lui Ken Keyes, publicata in 1981, numita Efectul celei de-a 100-a maimute.
“Maimuta japoneza, Macaca fuscata, a fost observata in mediul ei natural, timp de 30 de ani. In 1952, pe insula Koshima, oamenii de stiinta au dat maimutelor cartofi dulci, aruncandu-i in nisip. Maimutelor le-a placut gustul cartofilor dulci si proaspeti, insa murdaria de pe ei nu le-a placut.
Savantii au observat cum problema a fost rezolvata de o maimuta in varsta de 18 luni, numita Imo. Ea a spalat cartofii intr-un izvor din apropiere. A invatat-o si pe mama ei aceasta smecherie. Colegii ei de joaca au invatat aceasta noua modalitate si le-au invatat si ei pe mamele lor. Aceasta inovatie culturala a fost preluata, rand pe rand, de catre celelalte maimute.
Apoi a inceput sa se intample ceva. In toamna lui 1958, un anumit numar de maimute Koshima spalau cartofii dulci – numarul lor exact nu este cunoscut.
Sa presupunem ca, intr-o dimineata, la rasaritul soarelui erau 99 de maimute pe insula Koshima, care au invatat sa-si spele cartofii.
Sa presupunem, in continuare, ca mai tarziu in acea dimineata, a 100-a maimuta a invatat sa spele cartofii.
Atunci s-a intamplat!
Catre seara, aproape toti membrii cetei isi spalau cartofii, inainte de a-i manca. Energia adaugata de aceasta a 100-a maimuta a creat cumva… o bresa ideologica!
S-a observat insa si altceva. Un lucru extrem de surprinzator a fost ca obiceiul spalarii cartofilor dulci a trecut apoi peste ape. Coloniile de maimute din alte insule si comunitatea de maimute de pe insula principala de la Takasakiyama au inceput sa-si spele cartofii.
Astfel, cand un numar critic achizitioneaza o noua cunostiinta, aceasta noua cunostiinta poate fi comunicata de la o minte la alta.
Chiar daca numarul exact poate sa varieze, acest fenomen al celei de-a 100-a maimute inseamna ca atunci cand doar un numar limitat de fiinte cunoaste o noua modalitate de a actiona, ea poate ramane in proprietatea constiintelor acestor oameni.
Insa exista un punct in care, daca o singura persoana mai achizitioneaza acea noua cunostina, campul prinde atata putere, incat aceasta cunostinta poate fi preluata aproape de toata lumea!”
Initial, Lyall Watson a studiat si asamblat povestea din dovezile lasate de cercetatorii primatelor. Deoarece fenomenul i-a surprins atat de mult pe cercetatori, ei n-au numarat cate maimute au fost necesare pentru a ajunge la acest efect. Asa ca Watson a propus un numar arbitrar, 99, si a considerat ca unul in plus, asa-numita cea de-a 100-a maimuta, ar atinge masa critica de constiinta, necesara pentru ca efectul sa se declanseze.
Noul model de comportament s-a extins spre majoritatea – insa nu spre totalitatea – maimutelor. Maimutele varstnice, mai ales, au ramas credincioase modelelor vechi de comportament, rezistand schimbarii.
Cand noul model de comportament a aparut, dintr-o data, in comunitatile de maimute de pe celelalte insule, doar cateva maimute de acolo au prins noua idee. Cele mai receptive la idei noi au inceput sa imite noul comportament si sa demonstreze in fata celor tineri si impresionabili. Astfel, au inceput si ei propria lor cale spre eventualul lor efect al celei de–a 100-a maimuta."

Daca inca nu ati vazut Collapse, cu toate ca eu va recomand calduros sa il vizionati, gasiti mai jos o interpretare asemanatoare despre acest fenomen. 






Pentru ca am inceput articolul vorbind de oameni simpli cu nevoi simple, subliniez ca este normal ca o idee noua sa fie primita cu scepcitism deoarece oamenii isi creaza de-a lungul vietii diferite paradigme de gandire si este destul de greu ca acestea sa fie schimbate dintr-o data. Dar in momentul cand o masa critica de oameni imbratiseaza acea idee noua, aceasta devine "common knowledge" (banala/de bun simt) pentru majoritatea oamenilor. Aceasta rezistenta la schimbare din prima faza vine din faptul ca una dintre principalele temeri ale omului este cea legata de necunoscut. Aceata teama poate fi depasita prin informare, gandire, creativitate si actiune.

"Ziua in care aceasta masa critica va fi creata, va fi ziua in care omenirea va incepe sa priveasca inapoi la ce s-a schimbat si sa realizeze ca o enorma tranzitie a avut loc."

Daca tot vorbeam despre schimbare sociala, as vrea sa aduc in discutie cativa termeni nu foarte uzuali in viata cotidiana:

Schimbarea sociala construieste raspunsuri ale comunitatii care adreseaza problemele sociale la nivel de individ, institutie, comunitate. Schimbarea sociala poate schimba atitudini, comportamente, legi, politici si institutii pentru a reflecta mai corect valorile incluziunii, corectitudinii, diversitatii si oportunitatii. Schimbarea sociala implica actiunea colectiva a indivizilor care sunt apropiati de problemele sociale cu scopul de a dezvolta solutii.


Justitia sociala reprezinta modul in care sunt distribuite si alocate beneficiile in societate. Aceasta este gandita ca o societate care acorda indivizilor si grupurilor tratament echitabil si care imparte beneficiile societatii. Justitia sociala este de multe ori asimilata cu conceptul de egalitate sau drepturi ale omului.

"Once social change begins, it cannot be reversed. You cannot uneducate the person who has learned to read. You cannot humiliate the person who feels pride. You cannot oppress the people who are not afraid anymore. We have seen the future, and the future is ours." -- Cesar Chavez

"Odata ce schimbarea sociala incepe, aceasta nu mai poate fi intoarsa. Nu poti lua inapoi educatia persoanei care a invatat sa citeasca. Nu poti umili persoana care simte mandria. Nu poti oprima oamenii care nu se mai tem. Noi am vazut viitorul, iar viitorul este al nostru." -- Cesar Chavez.


Legat de aceeasi tema, deoarece pentru unii conteaza si cine transmite o idee, va mai ofer inca cateva citate mostenite de la Albert Einstein:


"No problem can be solved from the same level of consciousness that created it." 
"Nicio problema nu poate fi rezolvata de la acelasi nivel de constiinta la care a fost creata."


“We can't solve problems by using the same kind of thinking we used when we created them.”
"Nu putem rezolva problemele utilizand acelasi tip de gandire care a fost folosita la crearea lor."

“Learn from yesterday, live for today, hope for tomorrow. The important thing is not to stop questioning.”
"Invata de la ziua de ieri, traieste pentru astazi, spera pentru maine. Cel mai important lucru este de a nu te opri din a pune intrebari."

PS: mai multe detalii, in limba engleza, puteti gasi aici.


LE: "Addiction is the conviction that control is the optimal path to fulfillment."
       "Dependenta este convingerea că controlul este calea optimă de împlinire." Beginning With Fire, The Story of Addiction, Human Nature, and Evolution Roger Lockard

miercuri, 8 februarie 2012

Gandire pozitiva sau fuga de realitate?

"Gandirea pozitiva este un concept atat de des vehiculat si in contexte atat de insalubre mental sau fara tangenta cu realitatea incat a inceput sa-si piarda intelesul dar si valoarea.

In ultima vreme tot mai multe persoane au tendinta sa fuga de realitate si sa se refugieze in bratele gandirii pozitive. Este absolut minunat sa avem o gandire pozitiva dar, atunci cand de fapt fugim de realitate fortandu-ne sa ne percepem viata altfel decat este ea, nu facem altceva decat sa ne pacalim pe noi insine. Chiar daca spunem tuturor cat de fericiti suntem sau ce viata minunata avem, crezand ca astfel gandim pozitiv si atragem lucrurile bune in viata noastra, nu reusim decat sa ne furam singuri caciula. Si, in contextul asta, mi-am adus aminte de un citat celebru cu autor necunoscut: "Fericirea este ca atunci cand faci pipi pe tine: toata lumea poate sa vada asta dar numai tu poti simti caldura!" :)

Si, pentru ca nu orice broasca sarutata se transforma in vreun print, asa cum nu orice Cenusareasa poate deveni vreo printesa fermecatoare, oricat de pozitiv am gandi noi, poate ca a venit momentul sa ne dam seama unde ne aflam cu adevarat. Daca continui sa te bazezi doar pe gandirea pozitiva si nu faci o evaluare obiectiva a situatiei in care te afli, nu vei reusi niciodata sa intreprinzi ceva ca sa ajungi acolo unde iti doresti sa fii. Vei continua doar sa fugi de realitate, adica de tine, de viata ta..."

Acest articol este preluat de pe http://mugurbadarau.blogspot.com.