"Don't walk in front of me, I may not follow. Don't walk behind me, I may not lead. Just walk beside me and be my friend." - Albert Camus

"Nu merge in fata mea, s-ar putea sa nu te urmez. Nu merge in spatele meu, s-ar putea sa nu te conduc. Mergi langa mine si fii prietenul meu."

miercuri, 21 august 2013

Despre rezilienta - partea a doua: SOLUTII


Tinand cont de faptul ca sunt convins ca avem puterea de a crea lumea asa cum ne-o dorim dar
ca in acelasi timp putem face acest lucru doar daca lucram impreuna, astazi vreau sa aduc in discutie cateva elemente care pot face o comunitate rezilienta si autosustenabila.
Asadar, de ce are nevoie o comunitate pentru a fi autosustenabila si rezilienta? 

In continuare voi incerca sa gasesc cateva idei, urmand sper sa ma completati voi cu exemple din comunitatile unde locuiti (sau din comunitatea in care v-ati dori sa locuiti):

1.      Coeziune sociala, empatie intre membrii comunitatii, dorinta de a reusi impreuna.

Singuri putem sa supravietuim, dar impreuna cu alti oameni cu idei asemanatoare cu ale noastre putem prospera.

Trebuie sa ne redefinim valorile si lucrurile care chiar conteaza pentru noi. Eu consider ca este mult mai important sa fim sanatosi si fericiti si sa fim inconjurati de oameni asemenea noua decat sa ne luptam continuu ca sa acumulam beneficii materiale.

Este foarte important sa fim conectati la comunitate, sa stim ceea ce se intampla in jurul nostru. Pentru a indeplini aceasta functionalitate putem crea un site local al comunitatii de unde membrii acesteia sa afle care sunt traditiile locului, ce s-a mai intamplat nou, care sunt programele la care pot participa copiii, etc. Poate exista si o sectiune de prestari serivicii unde membrii comunitatii sa isi valorifice serviciile si produsele. Mai mult decat atat, aceasta ar fi o modalitate de a scrie istoria la nivel local pentru ca aceste informatii vor ramane in timp.

Alte informatii interesante pe aceeasi tema:

2.      Un sistem de educatie care sa le ofere copiilor uneltele necesare pentru a se descurca demn in viata.

Informatiile care le sunt oferite copiilor din comunitate in timpul scolii trebuie sa ii pregateasca si sa ii transforme intr-un motor al dezvoltarii acesteia, nu in niste viitori asistati ai sistemului.
Este foarte important sa invatam noi sa gandim rezilient dar si mai important este sa fim un model pentru copiii nostri pentru a le putea insufla un mod de gandire sanatos si sustenabil. Solutiile pe care le avem deja la indemana sunt multiple, plecand de la scoli alternative, homeschooling, pana la diferite programe extrascolare unde parintii (si nu numai) sa se implice in educarea copiilor lor, aratandu-le lucrurile care chiar conteaza. Un astfel de program este acesta: http://gradinascolii.intranzitie.org/obiective/

Plecand si de la ideea ca fiecare comunitate trebuie sa isi produca local lucrurile de stricta necesitate pentru a nu mai depinde de diferiti factori externi (crize, razboaie, pret al petrolului, etc), un astfel de program are menirea de a explica membrilor comunitatii care este ciclul de crestere al plantelor de la samanta pana la recolta si combaterea ecologica a daunatorilor, care este rolul biodiversitatii si cum putem deveni autosustenabili doar prin munca noastra.  Asa cum spune si Ron Finley in filmuletul de mai jos, a-ti creste propria mancare este ca si cum ai printa bani!




Incepeti fiecare in comunitatea lui sa cresteti legume oriunde gasiti un petic de pamant. Puteti face asta impreuna cu prietenii in gradina din curtea scolii ori in gradina din fata blocului. Avantajele sunt multiple, puteti tine legumele pentru voi ori le puteti dona celor care nu au ce sa manance, ori va puteti oferi o masa pe zi la scoala din gradina proprie asa cum fac cei de la Universitatea din Massachusetts in filmuletele de mai jos.

 


O alta idee care ar avea un impact foarte bun asupra nivelului de trai dar si al relatiilor dintre oameni in interiorul comunitatii e reprezentata de “food forest-urile” despre care se vorbeste in permacultura. Comunitatea locala (prin primarii) ar putea sa ofere celor nevoiasi din comunitate o suprafata de teren pe care acestia sa o lucreze folosind mijloace care sa fie in comuniune cu natura (permacultura, agricultura ecologica, etc) astfel avand hrana asigurata + un mic profit din comercializarea surplusului. Aceasta idee se poate materializa printr-un food forest ori chiar printr-o sera comuna la nivel de comunitate.

Alta idee care poate fi aplicata mai ales in orase este a gradinilor publice unde oamenii sa se intalneasca si sa isi creasca singuri o parte din hrana. Pe langa avantajele financiare, aceasta initiativa ar imbunatati si relatiile dintre oameni precum si cunostintele acestora asupra diferitelor metode care le-ar putea permite sa isi creasca propriile legume. 

Este foarte important sa ii invatati pe copiii din comunitatea voastra sa faca ceva. Aceasta remarca este cu atat mai utila cu cat in satele noastre inca mai sunt oameni care mai stiu diferite mestesuguri care nu se mai invata in scoli. Acesti oameni sunt foarte valorosi si pot fi implicati in dezvoltarea copiilor vostri. Cu cat acestia (copiii) vor sti sa faca mai multe lucruri cu atat vor avea un viitor mai bun asigurat in loc sa fie de fiecare data la mana sistemului. Acesti copii care vor fi obisnuiti sa isi asigure singuri viitorul vor sti cu siguranta sa isi ia propriile decizii singuri in loc sa traiasca o viata asteptand minuni de la un vot care nu vrea sa se concretizeze.

Oferiti-le copiilor din comunitatea voastra acces la internet. Oricine trebuie sa aiba un calculator cu acces la internet. Acesti 2 factori – internetul si programele extrascolare unde copiii invata diferite lucruri – au menirea de a dezvolta enorm creativitatea si bunastarea membrilor comunitatii. Internetul ofera informatii atat asupra modului in care diferitele aptitudini si produse locale pot fi imbunatatite dar ofera si o piata de desfacere.

Trebuie sa redefinim si sa regandim rolul scolii in comunitatea din care facem parte, iar in acest sens filmuletul de mai jos ne poate inspira.




Nu imi doresc sa intelegeti ca toti trebuie sa devenim mestesugari, ori ingineri, dar cu cat stim sa facem mai multe lucruri cu atat suntem mai putin vulnerabili. La fel de important este sa nu uitam de suflet, ori de lucrurile mici care ne fac viata mai frumoasa - aici artele au un rol foarte important si sunt tot la fel de importante in legarea relatiilor in interiorul comunitatii.

Alte informatii utile pe aceeasi tema:
- Children and the Environment: How gardening lessons impact positively on school kids
- Solar Schools
- Local energy projects will restore your faith in humanity


3.      O piata comuna unde membrii comunitatii sa poata sa isi valorifice ideile pe plan local.

Sustineti business-urile din comunitatea in care traiti. Cumparand produse realizate pe plan local va asigurati ca indiferent de situatia economica mondiala ori nationala veti gasi produsele de care aveti nevoie la o calitate superioara.

Fermierii folosesc programe de tip CSA (Community Supported Agriculture), piete speciale ori magazine detinute direct de fermieri, artistii si antreprenorii o fac prin intermediul initiativelor de tip Kickstarter. Trebuie sa eliminam din joc intermediarii si sa ii rasplatim pe cei dintre noi care chiar inoveaza sau produc ceva. In acest mod va creste calitatea si diversitatea produselor care ne sunt oferite.

Un exemplu prin care puteti pune in practica acesta abordare prin care comunitatea sustine micii intreprinzatori locali este dat de o mica firma numita GUSTIN  -  https://www.weargustin.com/howitworks. Acestia creaza o campanie pentru un anumit produs pe care vor sa il produca si daca se strange un anumit numar de oameni care sa il doreasca, il baga in fabricatie. In acest fel cumparatorul stie exact ce cumpara (si de unde!) iar producatorul stie exact cat sa produca, astfel reducand costurile de productie si oferind un pret decent pentru produsul vandut.

Acest model poate fi aplicat in foarte multe domenii, nu doar in design vestimentar si incurajeaza creativitatea si diversitatea in randul produselor accesibile.

Pe langa faptul ca acest tip de business creaza conexiunea dintre producator si cumparator si face comunitatea autosustenabila, acest model creaza si numeroase locuri de munca intr-un mod sustenabil.

O alta alternativa la sistemul actual, care functioneaza foarte bine in multe locuri,este data de monedele locale. In acest fel oamenii din fiecare comunitate nu mai sunt dependenti de corporatii sau de sistemul central si isi pot presta servicii ori vinde produse unii altora folosind o moneda locala care nu mai este controlata de catre stat ori de institutiile centrale. Astfel comunitatea continua sa functioneze chiar daca statul (centralizat) are probleme.

Alte informatii utile pe aceeasi tema:
- Local currencies = local resilience
- Soil Association - Community Supported Agriculture
- Dear Modern Farmer: How Do I Start Up a Community Garden?

4.    Un “makerspace” , adica un fel de laborator dotat cu diferite dispozitive si masinarii unde oamenii din comunitate sa poata merge oricand pentru a-si pune ideile in practica.

Un makerspace este un loc care:
  • Are foarte multe ustensile si utilaje care ajuta la producerea bunurilor;
  • Ne ajuta si ne invata sa facem bunuri;
  • Uneste mai multi oameni care vor sa produce ceva – aici putem gasi de la oameni care sa ne ajute si sa ne invete pana la colaboratori;
  • In principiu acesta este locul unde oamenii dintr-o comunitate se duc ca sa faca/produca/repare ceva;
Cu toate ca un astfel de loc are foarte multe beneficii, majoritatea comunitatilor (daca nu toate – prin care traim noi) nu are asa ceva probabil datorita paradigmei ca multi dintre noi inca mai cred ca singurul mod prin care copiii lor pot deveni prosperi este mediul academic. 

Intr-un astfel de loc oamenii isi pot repara lucrurile care se strica, ori le pot imbunatati – ceea ce imbunatateste indirect nivelul vietii in comunitate dar aici pot fi create si lucruri noi care pot avea valoare si la nivel global.

Asa cum zice si JOHN ROBB, crearea unui astfel de loc in fiecare comunitate este un mijloc mult mai bun de a schimba lucrurile decat mersul la vot, protestele ori lamentarile. Rezilienta este unul dintre cele mai revolutionare lucruri pe care le putem face. Prin acest mod de gandire avem posibilitate sa schimbam absolut orice.

Alte informatii utile pe aceeasi tema:

5.      O magazie (un fel de biblioteca) comuna cu aparatura necesara pentru treburile gospodaresti

Cate zile pe an folositi bormasina ori aparatul de lipit, ori aparatul de sudura, ori betoniera, ori masina de tuns iarba, etc? Nu este sustenabil ca fiecare casa sa arunce banii pe astfel de masinarii care de altfel ne sunt foarte utile dar pe care sa le tinem 90% din timp nefolosite.

O alta idee similara cu “makerspace”-ul care poate aduce de asemenea foarte multe avantaje comunitatii este o”biblioteca de unelte”.

Un astfel de loc permite comunitatii sa creasca mai rapid permitandu-le oamenilor sa isi reduca costurile in timp ce isi imbunatatesc productivitatea.

O astfel de biblioteca functioneaza in acelasi fel ca o biblioteca cu carti, ofera acces majoritatii oamenilor la o gama larga de unelte (multe pot fi si specializate)  fara a fi nevoiti sa cumpere multe ustensile scumpe care sa fie folosite doar o mica parte din timp.

Alte informatii pe aceeasi tema:

6.      Sa isi produca singura lucrurile de stricta necesitate: mancare, energie, unelte, etc

Despre mancare am mai vorbit si la punctele anterioare, dar ca o comunitate sa fie autosustenabila nu este de ajuns sa isi produca local doar hrana. Ar mai fi nevoie sa isi dezvolte local aptitudinile dar chiar si asa un rol foarte important il reprezinta energia. Si aici exista solutii multiple care pot fi aplicate – de la crearea de surse regenerabile (eoliene, panouri solare, deja unii vorbesc de surse mai moderne de energie, etc) in acele “makerspace”-uri de care vorbeam mai sus, pana la diferite metode specifice fiecarei comunitati prin care sa se gaseasca solutii de reducere a dependentei energetice fata de sistemul central.

O alta solutie ar fi ca membrii comunitatii sa incerce sa incheie (la nivel de grup sau individual) un contract cu furnizorul de energie pentru a vinde surplusul in retea. In acest fel membrii comunitatii isi pot procura surse alternative de energie care sa le alimenteze locuintele urmand ca in momentele cand acestea nu produc (noaptea, ori cand nu este vant sau este innorat) sa consume energie din sistemul central. Aceasta solutie ar aduce economii pe care le-ar face cei care ar dori sa isi monteze sisteme de energii regenerabile prin faptul ca nu ar mai fi necesare bateriile care sunt extrem de scumpe si care au o durata de viata mica.

Daca reusiti sa produceti local toate aceste lucuri de stricta necesitate, sunt sanse foarte mici ca comunitatea voastra sa fie afectata de crizele care vor afecta sistemul central ori comunitatile din zilele noastre. Nu va va mai interesa ca pretul nu stiu carui produs a crescut pe plan mondial datorita cresterii pretului petrolului ori a cursului de schimb, etc – deoarece voi produceti local tot ce aveti nevoie.
Sistemul industrial de fabricare al mancarii a redus dramatic numarul de oameni care lucreaza in ferme, a crescut dependenta de petrol si a redus diversitatea. De asemenea, deoarece mancarea noastra este crescuta la distante din ce in ce mai mari fata de comunitatile noastre, avem un control din ce in ce mai mic asupra productiei si calitatii acesteia. Mancarea locala – punctele de reconectare dintre comunitati si fermierii locali, numarul ridicat de diete sezonale, precum si implicarea membrilor comunitatii in modul cum se dezvolta ferma (oamenii au ocazia sa redescopere care este procesul de la samanta pana la ceea ce ajunge la fiecare in farfurie) au un rol semnificativ in marirea rezilientei comunitatii.

Alte solutii reziliente pot include companii de energie detinute de comunitati care sa instaleze sisteme de energie regenerabila, construirea de case eficiente energetic in special din materiale locale, instalarea unor modele de producere urbana a mancarii, reluarea legaturii dintre fermierii locali si comunitatile din imprejurimi.

Incercarea de a ne face comunitatile reziliente (printr-o abordare si prin strategii reziliente) va face sa apara o creativitate imensa si va declansa/dezlantui un val de recalificare si antreprenoriat. 

Rezilienta nu este doar un proces exterior la nivel de comunitate, ci este si un process intern, este o transformare  personala care ne face mai flexibili, robusti/solizi si calificati/priceputi.
 



Global Village Construction Set - TED Talk from Open Source Ecology on Vimeo.

- ajudada_kit_comunicacao_EN
- collective action toolkit
- Making a New Economy: Getting Cooperative
- Co-operatives UK
- Co-operantics
- The potential of the co-operative business model
- What Can I Do? 
- Collaboration and cooperation – Sleeping giants of economic shift change
- Good for nothing community  
- Local, self-sufficient, optimistic: are Transition Towns the way forward?
- Auto-organizarea la nivel local (un scurt ghid despre)
- Pledoarie pentru lene
The Next New Economy
The Next New Economy
The Next New Economy

The Next New EconomyDe retiunut este faptul ca o comunitate nu este obligatoriu sa fie formata din toti oamenii dintr-un bloc, ori dintr-un cartier, ori dintr-un sat. Primul pas de unde puteti pleca sunteti voi si prietenii vostri – cei pe care ii stiti si cu care comunicati de obicei. Puneti voi baza unui grup, vorbiti cu cei pe care ii intalniti iar comunitatea va creste.

Este posibil sa nu fiti pe aceeasi lungime de unda cu cei in mijlocul carora traiti in acest moment, dar asta nu este o problema. Ganditi-va ca aveti posibilitatea sa va mutati acolo unde credeti ca va gasiti locul. Nu este obligatoriu sa traiti intr-un bloc comunist si sa va injurati vecinii de fiecare data cand observati o problema.


Va rog sa imi spuneti daca am scapat ceva, daca ati observat si alte lucruri care fac comunitatea voastra autosustenabila ori cate din punctele de mai sus sunt functionale in comunitatea din care faceti parte.

O astfel de comunitate ar fi capabila sa traiasca in armonie si sa aiba un nivel ridicat de viata in absolut orice sistem si indiferent de cine si de unde s-ar conduce fraiele intregii tari.

Avem puterea de a face absolut orice, de a face comunitatile in care traim sa infloreasca, trebuie doar sa ne suflecam manecile si se trecem la treaba. Un alt argument pentru a face aceasta schimbare este faptul ca noi suntem suma tuturor deciziilor si situatiilor prin care am trecut pana in acest moment. Este momentul sa evoluam, sa ne luam viitorul in propriile maini. Nu va fi usor, sigur se vor face greseli dar doar asa vom invata si ne vom dezvolta intr-un mod durabil si sustenabil. 

Avem nevoie de experiente noi care sa ne permita sa ne schimbam si care sa ne ofere o viziune noua. Este foarte important sa cream in jurul nostru ceea ce vrem sa vedem.


Journey to a new economy from Shane Hughes on Vimeo.



Voi mai reveni cu completari pe parcurs cu toate ca sper sa ma completati si voi cu solutiile pe care le vedeti pentru imbunatatirea modului de viata al comunitatii in care traiti ori cu dificultatile cu care v-ati intalnit atunci cand ati pus in practica diferite idei. 

Cum se face ca sunt asa de multi oameni fara un loc de munca si totusi sunt atat de multe de facut?

Voi cum vreti sa arate comunitatea in care traiti?

sâmbătă, 13 iulie 2013

Lumea ne modeleaza si noi modelam lumea

Raman surprins de lasitatea de care dam dovada in fiecare zi. Pare ca nimic nu ne mai poate zdruncina sau trezi. Inca nu am inteles (noi, oamenii) ca bunastarea noastra depinde de nivelul legaturilor pe care le avem cu ceilalti oameni din jurul nostru.

Citeam deunazi intr-un articol foarte interesant pe care vi-l recomand (My Rocky Road to the Commons) ca cheia evolutiei noastre ca specie nu a stat in competitie asa cum de multe ori suntem pacaliti sa credem ci tocmai in capabilitatea noastra de a lucra impreuna. Este o fraza acolo care spune tot: pana si un vierme poate intra in competitie, chiar si pentru o gaura, dar ceea ce deosebeste oamenii de alte specii este tocmai abilitatea de a coopera constient catre cel mai inalt nivel de perfectiune.
Va mai spuneam si in alte articole ca toate lucrurile care au dus la evolutie in istoria noastra au avut loc atunci cand oamenii au cooperat, aceeasi este cheia si in continuare dar se pare ca devenim prea lasi pentru a mai face ceva.

Mai citeam intr-un alt articol foarte interesant (We are not born egoists), pe care de asemenea vi-l recomand, ca "nimeni nu poate fi separat de mediul in care a crescut. Societatea noastra, care se bazeaza pe competitie, cade victima mitului ca oamenii sunt competitivi si individualisti prin natura lor. Din contra: ca fiinte umane, avem o mare nevoie de companie si de contact direct; avem nevoie sa fim iubiti si vazuti; sa fim acceptati pentru ceea ce suntem. Daca aceste nevoi sunt indepinite, ne dezvoltam si devenim indivizi sensibili si cooperanti care empatizeaza cu ceilalti oameni. Din pacate, in societatea noasta poate fi observat contrariul. Ce este necesar pentru o societate mai frumoasa este evident. De fiecare data cand cineva sustine ca nu poate exista o societate mai buna sau un model economic mult mai putin bazat pe propriul interes deoarece "asa sunt oamenii la urma urmei", ii putem contrazice cu vorbele lui Richard David Prech: "Nu ne nastem egoisti, ci devenim egoisti"".

"Avem nevoie de experiente noi care sa ne permita sa ne schimbam si care sa ne ofere o viziune noua. In acest sens, cel mai realist si fezabil adevar in acest moment pare sa fie: lumea ne modeleaza si noi modelam lumea."

Imi doresc sa intelegeti si sa explicati mai departe ca doar fiind solidari putem sa redevenim oameni si sa cream o lume mai buna.

As fi vrut sa va vorbesc despre Julian Assange sau Edward Snowden, despre protestele din Turcia sau despre cele din Brazilia, unde oamenii lupta pentru demnitate si libertate, vreau sa va spun ca sunteti minunati si capabili sa zburati, dar mai intai trebuie sa ne recapatam impreuna umanitatea, sa redevenim frumosi si rationali, sa invatam sa lucram impreuna. Apoi, totul este posibil.

Incepeti sa modelati si voi lumea din jurul vostru in loc sa lasati doar lumea sa va modeleze pe voi. Puteti sa rezolvati orice problema pe care o observati doar discutand cu prietenii si incercand sa gasiti o solutie pe care sa o puneti in actiune.

Primul pas este sa va enervati atunci cand sunteti calcati in picioare, scuipati sau furati. Acest sentiment este unul normal, dar care a fost insa sters din memoria multora. Experimentati. Vorbiti cu prietenii, cautati solutii. Cine sa gaseasca solutii daca nu voi? Presedintele, parlamentul, institutiile, sefii, etc? Acest lucru nu a fost posibil niciodata, cu atat mai mult acum, cand oricine cu putere de decizie poate fi santajat ori considerat terorist daca nu se supune intereselor celor cu bani.

Totul se intampla doar pentru ca noi sustinem toate aceste fapte prin lasitatea de care dam dovada in fiicare zi.Noi suntem instrumentele care permit sa se intample absolut toate nedreptatile si tot noi suntem cei care le putem rezolva.

miercuri, 8 mai 2013

"NU va fie frica sa mergeti impotriva curentului, jucati-va viata pentru idealuri inalte!!!"

Daca tot suntem in preajma unei sarbatori religioase foarte importante, vreau sa va aduc in atentie un mesaj interesant al noului papa - Francesco. Mesajul il puteti gasi aici (tradus in mai multe limbi, dar ca intotdeauna versiunea originala - in italiana de aceasta data - este cea mai buna).
 
Pe scurt, ideea este: "NU va fie frica sa mergeti impotriva curentului, jucati-va viata pentru idealuri inalte!!!"

Asta este la urma urmei esenta vietii. Trebuie sa constientizam ca avem o viata trecatoare pe care trebuie sa o folosim cat mai bine. Cu toate ca am mai vorbit despre aceasta idee aici, vreau sa va indemn si eu in continuare sa ganditi la nivel mare, sa va propuneti idealuri marete si cu siguranta, impreuna le vom putea indeplini.

Mie mi-a placut foarte mult mesajul mai ales pentru ca rezuma mai tot ce am vorbit pana acum pe acest blog si mai ales pentru ca este genul de mesaj constructiv care indeamna la unire si ne si ofera cateva solutii.

Una din solutii, dupa cum v-am mai spus si eu, si cum ne spune si Adriano Celentano in melodia de mai jos, este iubirea/frumusetea. Trebuie sa incercam sa fim "frumosi" (sufleteste) si sa iubim oamenii si lucrurile cu care interactionam. Daca vrem sa gasim lucruri care ne separa sau motive pentru care sa nu luam o decizie pozitiva sau constructiva, sigur vom gasi foarte multe, dar eu zic ca vom gasi si mai multe motive pentru a lucra si a ne ajuta impreuna. Depinde de fiecare in parte directia pe care o alege. Sunt sigur ca toti observam lucruri care nu ne convin in societatea actuala dar imi doresc sa constientizati ca societatea nu se poate schimba fara ca fiecare dintre noi sa se schimbe deoarece noi formam societatea! Trebuie sa incetam sa ne confruntam si sa incepem sa ne ajutam. Trebuie sa construim impreuna. Veti vedea ca in momentul cand ati inceput sa asezati caramizi pe acest zid al comunitatii, chiar si cei mai sceptici vi se vor alatura.

"E qui vengo all’ultimo punto. E’ un invito che rivolgo a voi cresimandi e cresimande e a tutti: rimanete saldi nel cammino della fede con la ferma speranza nel Signore. Qui sta il segreto del nostro cammino! Lui ci dà il coraggio di andare controcorrente. Sentite bene, giovani: andare controcorrente; questo fa bene al cuore, ma ci vuole il coraggio per andare controcorrente e Lui ci dà questo coraggio! Non ci sono difficoltà, tribolazioni, incomprensioni che ci devono far paura se rimaniamo uniti a Dio come i tralci sono uniti alla vite, se non perdiamo l’amicizia con Lui, se gli facciamo sempre più spazio nella nostra vita. Questo anche e soprattutto se ci sentiamo poveri, deboli, peccatori, perché Dio dona forza alla nostra debolezza, ricchezza alla nostra povertà, conversione e perdono al nostro peccato. E’ tanto misericordioso il Signore: sempre, se andiamo da Lui, ci perdona. Abbiamo fiducia nell’azione di Dio! Con Lui possiamo fare cose grandi; ci farà sentire la gioia di essere suoi discepoli, suoi testimoni. Scommettete sui grandi ideali, sulle cose grandi. Noi cristiani non siamo scelti dal Signore per cosine piccole, andate sempre al di là, verso le cose grandi. Giocate la vita per grandi ideali, giovani!"

Daca stam si meditam un pic, cred ca vom ajunge la concluzia ca fiecare crede totusi in ceva pentru ca fara aceasta credinta viata noastra nu ar avea niciun rost, nicio directie. Dar tocmai pentru ca credem in ceva, trebuie sa fim curajosi atunci cand ne luam deciziile.



Alte informatii interesante:
0. Getting Our Story Straight is a Matter of Life & Death (Literally)
1. Cum ati petrece ultimele 24 de ore din viata?
2. Adriano Celentano - Facciamo finta che sia vero
3. Culture in Decline | Episode #5 "Baby Go Boom!" by Peter Joseph
4. The War on Consciousness 
5. Sfaturi de viaţă – Valeriu Popa
6. Oamenii frumosi despre care nu se scriu romane si nu apar la stirile de la ora 5
7.  Lecţia iertării – tribul Babemba, Africa
8. Declaratia universala a drepturilor omului

 

duminică, 28 aprilie 2013

Mulcirea


Mulciul este un strat organic care acopera si protejeaza pamantul.

Mulciul organic mentine solul umed si ajuta la prevenirea buruienilor, dar il tine si racoros (departe de razele soarelui). Putem aplica sau inoi mulciul oricand ne este la indemana. Daca imprastiem mulciul in gradina toamna sau iarna, acesta va avea timp sa se descompuna si sa imbunatateasca pamantul.

Beneficii ale utilizarii mulciului
·        Mentine umezeala in pamant si ingreuneaza evaporarea apei;
·        Tine constanta temperatura pamantului si a radacinii plantelor (impiedica incalzirea in exces vara si inghetul iarna);
·        Daca folositi mulci organic, acesta se va descompune lent in pamant si ii va imbunatati calitatea in timp;
·        Daca stratul de mulci este destul de gros, acesta va descuraja aparitia buruienilor (deoarece acestea nu vor mai primi lumina - stratul trebuie sa fie de cel putin 8-10 cm grosime);

Ce putem folosi pe post de mulci
Materialele anorganice (pietre, stanci, etc) retin umezeala, o temperatura constanta si descurajeaza buruienile.
Materiale organice vor avea si beneficiul de a imbunatati calitatea solului. Adaugarea de material organic este singura cale de a creste calitatea solului, prin adaugarea de nutrienti, imbunatatind miscarea aerului si incurajand aparitia organismelor benefice.
·        Lemn maruntit (rumegus) – reactie slab acida - acesta se va descompune mai lent decat alte materiale organice;
·        Paie – foarte bune pentru gradinile de legume;
o       prin descompunere inghit azotul din substrat;
o       ca si in cazul rumegusului, talasului, cojii de copac, trebuie avut grija sa adaugam ingrasamant ce contine azot: cenusa, faina de oase, zeama de urzici, “compost lichid” de grajd sau de pasari;
·        Iarba taiata sau frunze tocate – (bogate in azot) ambele se descompun rapid si adauga foarte multi nutrienti in pamant;
·        Compost de gradina – adauga extrem de multi nutrienti in pamant;
o       reactie neutra – cea mai buna solutie pentru plantele din gradina. Contine substante hranitoare, mai ales fosfor, imbunatateste structura solului, apara de supraincalzire sau racire excesiva (inghet);
·        Ace de pin – reactie acida - sunt bune daca urmarim sa crestem aciditatea pamantului;
o       cel mai potrivit material pentru capsuni, chiar mai potrivit decat paiele. Raspandite printre randuri impiedica atacul si difuzarea putregaiului cenusiu, iar dupa ploaie fructele raman curate. De preferat este sa se foloseasca doar pentru culturile/plantele acidofile (merisor, afin, rachitele);
·        Culturi de acoperire (cover crops) – se cultiva toamna tarziu dupa ultima recolta si sunt folosite pe post de mulci in primavara;
·        Ziare (alb/negru), hartie de impachetat, carton, ambalaje diverse- este bine sa fie folosite drept suport pentru alte materiale de mulcire, de preferat organice, iarba, mranita de frunze.

Recomandari
·        Stratul de mulci trebuie sa aiba intre 8 si 20 cm; Daca acesta este mai subtire, pot aparea buruieni deoarece lumina va trece prin strat;
·        Retineti ca materia organica se descompune asa ca va fi nevoie sa inoiti periodic stratul de mulci;
·        Daca buruienile reprezinta o problema, puteti intinde un strat de ziare/carton sub stratul de mulci;
·        Daca folositi lemn maruntit, il puteti adauga la compost si il puteti folosi dupa 6 luni cand va fi descompus, sau il puteti intinde iarna direct pe pamant (un strat de 10-15 cm). In acest ultim caz, primavara, plantarea se face direct in pamant (nu in stratul de mulci);
·        Inainte de aplicarea stratului avem grija sa curatam bine pamantul de resturi vegetale, buruieni, gunoaie, apoi udam, daca solul este uscat – altminteri, apa va ajunge cu greu la radacini – fie cu apa simpla, fie cu „compot de urzici”, apoi afanam si abia la urma imprastiem stratul de mulcire;
·        Materialul de mulcire verde, crud, (alte materiale decat paie, scoarta de copac, frunze uscate, etc) se aplica in strat subtire (5-8cm), pentru ca, in sens contrar, el va intra in putrefactie mult prea repede si va afecta negativ plantele;
·        Arbustii fructiferi se mulcesc de jur-imprejur pe o raza de 40-50 cm, iar pomii fructiferi – pe o raza de 70-80 cm.

Nota: NU incorporati ori mixati mulciul in pamant. Acest strat trebuie sa acopere pamantul. Daca mai apar buruieni, acestea vor fi smulse cu usurinta manual ianainte sa infloreasca.

Cand se aplica mulciul
·        Mulcirea se face primavara dupa ce planele au trecut de 5-10 cm inaltime;
·        Vara se inoieste stratul de mulci descompus (acesta trebuie sa aiba mereu 8-15 cm);
·        Toamna si iarna se protejeaza plantele sesibile la frig cu un strat mai gros de mulci;


Precautii
  • Nu folositi pe post de mulci iarba proaspat taiata care a fost tratata recent cu ierbicid;
  • Intotdeauna lasati spatiu intre stratul de mulci si tulpina, lastar, tija plantei.
  • Nu folositi mulci din rumegus/lemn in contact cu copacii deoarece poate afecta scoarta acestora. In schimb puteti pune un strat de pietris de jur imprejurul trunchiului copacilor;
  • Amestecarea in cantitati mari de paie sau rumegus poate bloca azotul in pamant, legumele devenind galbene ori ramanand pitice. Adaugarea de azot in mulci cand sapati sau plantati recolta poate preveni aceasta problema;
  • Un mulci organic afanat poate furniza locuri propice pentru melci asa ca fiti pregatiti sa le intindeti momeli;
  • Unele tipuri de mulci organic precum fanul pot contine multe seminte de buruieni asa ca verificati-le inainte de a le folosi la mulci.
  • Cand ploile sunt mai abundente imprejurul plantei, dezmulcim pentru a da posibilitatea pamantului sa se usuce.


Alte informatii utile:
3. Măiestria fertilizării solului Partea I si Partea II

vineri, 26 aprilie 2013

Compost


Ce este compostul?
Compostul, ca rezultat final al procesului de compostare, este un material stabil şi igienic, similar cu humusul din padure, care poate fi folosit ca şi ingrasamant natural, evitand astfel necesitatea utilizării ingrasamintelor chimice. El este adaugat pe sol pentru a-i îmbunatati proprietatile. Adaugarea de compost pe sol este considerata ca fiind un mod natural de a-i creste fertilitatea si de a-i reface calitatea. Compostarea poate avea loc în interiorul unei gramezi mari de deseuri organice, dar in general este mai practic să folositi o cutie de compost.

Pentru a optine cele mai bune rezultate trebuie respectate urmatoarele 4 reguli:
  • Dimensionarea particulelor – maruntiti materialele inainte de a le adauga la gramada de compost. Bucatile mai mici se descompun mai repede. Tocatoarele sunt excelente pentru frunze si crengi;
  • Echilibrul aer/umezeala – Adaugati apa pe masura ce adaugati meterie vegetala, astfel incat materialele sa fie umede dar nu ude. O gramada uscata se va descompune mult mai greu iar una prea compacta ori prea uda va mirosi;
  • Raportul carbon/azot – toate materialele organice au un raport carbon/azot. Iarba taiata si gunoiul proaspat de grajd au un raport 20:1. Rumegusul are un raport de 500:1. Frunzele de toamna 60:1. De obicei ingredientele maro, moarte au mai putin azot decat cele verzi. Raportul ideal pentru microorganismele din compost este 30:1. Datorita faptului ca materialele disponibile au de obicei o incarcatura mare de carbon, gradinarii adauga de obicei fertilizatori pe baza de azot in compost, precum sange de animale, faina din seminte de bumbac ori azotat de amoniu. Retineti ca 30:1 este scopul, nu o necesitate. Compostarea poate fi mai lenta, dar va avea rezultate si cu variatii destul de mari de la acest procent.
    • Amestecarea de cantitati egale in volum genereaza un raport bun de carbon:azot.
  • Amestecarea – microorganismele din compost sunt cel mai active in mijlocul gramezii. Gramada de compost trebuie amestecata/intoarsa periodic pentru a grabi procesul de descompunere. Amestecarea va permite sa adaugati umezeala si azot daca este necesar si sa tineti gramada afanata si aerata. Compostul poate fi intors imediat ce gramada se raceste dupa ce a fost refacuta. Intoarceti-o imediat daca simtiti mirosuri deranjante.
In procesul de descompunere (si incalzire) apa se va evapora si gramada se va compacta si va ramane fara oxigen, de aceea este necesara intoarcerea regulata a gramezii si adaugarea de apa. Cu cat devine mai calda gramada cu atat mai des este necesar sa o intoarcem si sa adaugam apa. Echilibrul apa/aer este esential pentru a mentine temperaturi ridicate (50-70 grade Celsius) pana cand materia este descompusa. In acelasi timp, prea multa apa sau aer vor incetini procesul. Acelasi lucru il va genera si prea putin carbon sau prea putin azot.

Compostul necesita 4 lucruri importante:
  • Carbon – pentru energie; oxidarea microbiana a carbonului produce caldura;
    • "substanta cafenie".
    • Cele mai bune materiale in acest caz sunt parti din plante dure, fibroase, cum ar fi frunzele, aschiile de lemn sau chiar hartia tocata.
  • Azot – pentru a creste mai multe organisme care sa oxideze carbonul;
    • Materiile verzi (sau colorate) si umede sunt cele bogate in azot;
    • Cele mai bune surse de azot sunt resturile de iarba, fructele si legumele. O alta sursa foarte buna de azot este zatul de cafea;.
  • Oxigen – pentru oxidarea carbonului in procesul de descompunere;
    • Secretul aici este sa aerisiti si sa ventilati compostul astfel incat microorganismele sa isi poata procura aerul necesar;
  • Apa – pentru a mentine activitatea fara a cauza conditii anaerobice;
    • Prea multa apa ineaca microorganismele si prea putina le incetineste. Secretul este sa pastram lucrurile umede, nu ude.
Amplasarea gramezii de compost
Amplasarea recipientului de compost trebuie sa fie la semiumbra, ca sa beneficieze si de caldura dar sa nu se usuce prea repede. Este extrem de important contactul direct intre compost si pamant si ca recipientul sa aiba gauri de aerisire. Dimensiunea minima pentru un recipient este de 1 m³, dar poate fi nevoie de un volum si mai mare in cazul gradinilor mai mari.

Construirea gramezii de compost
  • colectati destul material organic pentru a construi o gramada de cel putin 1 metru cub (o gramada de 150 cm latime si 90 cm inaltime). Maruntiti materialele pentru a se descompune mai rapid.
  • mixati materialele
  • strangeti o mana de material mixat pentru a verifica nivelul de umezeala. Daca reusiti sa obtineti o picatura de apa, nivelul de umezeala este optim. Daca gramada este prea uscata, adaugati apa si verificati din nou nivelul de umezeala. Daca gramada este prea umeda, mai adaugati materie uscata.
  • continuati sa adaugati materiale organice mixand si verificand nivelul de umezeala pana cand este terminata gramada.
Intoarcerea gramezii
Utilizati o furca pentru a intoarce gramada saptamanal si adaugati apa daca este necesar. Intoarcerea adauga aer in centrul gramezii si grabeste descompunerea biologica. Intoarcerea da posibilitatea materialelor de pe margine sa ajunga in centru si sa se descompuna mai repede. Acoperiti gramada in timpul perioadelor ploioase pentru a nu creste prea mult nivelul de umiditate.

Dupa amestecarea initiala, o gramada intoarsa regulat isi va mentine temperatura la 50-65 C timp de 3-4 saptamani. In acest timp gramada isi va reduce volumul la jumatate, apoi va trebui sa mai fie lasata 4-8 saptamani pentru a-si reveni. In aceasta perioada temperatura gramezii este intre 25-40 C. Compostul este gata de folosit la cel putin 8 saptamani de la amestecarea initiala (gramada nu se mai incalzeste cand este amestecata iar materia pare neagra si faramicioasa).

Cand este gata de folosit
Daca folositi sugestiile de mai sus, puteti sa faceti compost utilizabil doar in cateva saptamani in timpul verii. Daca sunteti mai lenesi, 6 luni reprezinta un termen mai realistic. Chiar daca incalcati toate regulile, centrul gramezii dumneavoastra va fi perfect utilizabil intr-un an.Compostul terminat este faramicios si are miros de pamant. Nu ar trebui sa fiti capabili sa identificati majoritatea materialelor folosite. Gramada se va micsora la mai putin de jumatate din volumul initial.

Cum putem folosi compostul
Straturile de flori si de legume ar trebui sa primeasca intre 3 si 8 cm de compost anual primavara ori toamna. Incorporati compostul in pamant. Compostul poate fi folosit ca strat superior in jurul florilor si legumelor deja plantate.
  • La plantare vom adauga un pumn de compost pe fundul gaurii unde vot fi puse plantele, care va fi amestecat cu pamantul de pe fundul gropii;
  • Pe post de mulci organic - Putem face aceasta operatie dupa ce plantele au inceput sa creasca – 2-4 saptamani dupa plantare. Daca punem o mana de compost in jurul plantei, acesta va ajuta la controlul buruienilor, va mentine umezeala si va elibera treptat nutrienti atunci cand udam ori cand ploua.
  • pentru a ne prepara singuri pamant pentru ghivece - folosim 4 parti compost, 4 parti pamant de buna calitate si 1 parte nisip
  • pentru a prepara “compost tea” – acesta este cel mai bun fertilizator natural.
    • Se stropesc frunzele si zona din jurul plantelor din gradina; astfel minerale si nutrientii se absorb atat prin radacina cat si prin frunze;
    • Se aplica dimineata cat mai devreme posibil pentru ca soarele sa nu arda frunzele plantelor;
  • pentru a acoperi gradina toamna sau primavara;
    • daca avem destul de mult compost, putem acoperi straturile inaltate cu 5-8 cm de compost toamna pentru a le mentine productive;
    • acest strat de compost poate fi incorporat in pamant folosind o furca sau o lopata;
NOTA: Daca compostul inca mai degaja caldura, sa nu il puneti in contact cu plantele pentru ca le va arde.

Probleme posibile   
Efect
Cauza
Solutie
Temperatura nu creste
Putin material
Adaugati material si acoperiti.
Adaugati materiale bogate in azot.
Materialul este rece si umed
Prea multa apa
Intoarceti amestecul si adaugati rumegus, ramuri sau frunze uscate
Materialul este rece si uscat
Lipsa de apa
Turnati apa pana se umezeste
Mirosuri urate
Lipsa aerului.
Exces de apa.
Intoarceti si amestecati compostul.
Amestecati, adaugati crengi, paie, etc.
Miros de amoniac
Prea multe materiale bogate in azot (fructe, legume)
Amestecati cu materiale uscate, bogate in carbon (rumegus, betisoare lemn, etc)
Multe muste
Exces de apa
Acoperiti compostul cu hartie si introduceti in interiorul amestecului resturile alimentare de la suprafata.
Adaugati deseuri de gradina sau paie.
Multi viermi albi
Acestea sunt larve de muste.
Reduceti cantitatea de apa din amestec.
Panza alba la suprafata materialului
Acestea sunt ciuperci
Este un simptom bun.

Ce putem si ce NU putem adauga in gramada de compost:
In general pot fi compostate cam toate deseurile din gradina cum ar fi iarba taiata, frunzele uscate, buruienile (cele care nu au seminte mature), fructele stricate, mai putin materialele lemnoase (acestea putand fi adaugate numai dupa ce au fost maruntite), hartie, etc.
NU sunt acceptate oase,  produse lactate, sticla, pietre, carne, metal, plastic, etc. si in general, nici un material care nu se descompune in mai putin de un an.
Ce putem pune la compost
Ce NU putem pune la compost
Zat de cafea
Carne, peste, oase
Coji de ou
Mancare gatita
Resturi vegetale din bucatarie (coji de legume si fructe)
Uleiuri sau grasimi
Frunze maruntite
Plante bolnave
Iarba cosita (nematura – fara seminte)
Buruieni sau plante invazive
Paie
Gunoi de la animalele de companie (caine, pisica)
Pliculete ceai
Hartie imprimata cu cerneala
Prosoape si pungi de hartie
Deseuri anorganice: plastic, sticla,
carton
Praful de la aspirator
Lemn rezultat din toaletarea gradinii
paine



Alte informatii utile: