Compassion, the Antidote - Thich Nhat Hanh

Thich Nhat Hanh has published nearly 100 books and is one of the best-known teachers of Zen Buddhism in the world today.
In the early 1960s his practice of what he termed “engaged Buddhism” led him to create the School for Youth and Social Services to provide education, housing, and medical care for victims of war in his native Vietnam. In 1966, Nhat Hanh visited the United States and Europe on a peace mission and was forbidden to return home. A year later Martin Luther King Jr. nominated him for the Nobel Peace Prize.
For nearly 25 years his home in exile has been the monastery of Plum Village in southern France, where he continues to live with his community of Buddhist monks and nuns. In October 2006, Thåy—“teacher,” as he is affectionately known—turned 80 years old.

Martin Doblmeier: During the Vietnam War your own people found themselves deeply divided. Talk about the lessons learned from the peace movement then.
Thich Nhat Hanh: There was a lot of suffering and people found themselves in a situation where they had become enemies of each other. So in such a situation you have to find a way to survive and to help others survive. We had to show people the way to act properly, because if you don’t have peace within yourself it is very difficult to work for peace. Our thinking was, the other person is not our enemy. Our enemies are misunderstanding, discrimination, violence, hatred, and anger. With that kind of insight we conducted the peace movement.

Doblmeier: But over the years of war you were witness to so much suffering and tragedy. How could you not be overcome with anger?
Nhat Hanh: If you are filled with anger, you create more suffering for yourself than for the other person. When you are inhabited by the energy of anger, you want to punish, you want to destroy. That is why those who are wise do not want to say anything or do anything while the anger is still in them. So you try to bring peace into yourself first. When you are calm, when you are lucid, you will see that the other person is a victim of confusion, of hate, of violence transmitted by society, by parents, by friends, by the environment. When you are able to see that, your anger is no longer there.

Doblmeier: When that anger begins to subside and your thinking becomes clear, is the foundation in place for forgiveness to begin?
Nhat Hanh: Forgiveness will not be possible until compassion is born in our heart. Even if you want to forgive, you cannot forgive. In order to be compassionate, you have to understand why the other person has done that to you and your people. You have to see that they are victims of their own confusion, their own worldview, their own grieving, their own discrimination, their own lack of understanding and compassion.

Doblmeier: In a practical way how can we enliven that understanding and compassion within our own communities and families?
Nhat Hanh: Suppose you are angry at your father. Many people are angry at their father, and yet if they don’t do anything to change it when they grow up, they will repeat exactly what their father did to them. They will do that to their own children. That is why we have a wonderful exercise of meditation that has helped so many angry sons and daughters who come to Plum Village:
Breathing in, I see myself as a 5-year-old child. Breathing out, I hold that 5-year-old child in me with tenderness. Breathing in, I see the 5-year-old child in me as fragile, vulnerable, easily wounded. Breathing out I feel the wound of that little child in me and use the energy of compassion to hold tenderly the wound of that child.
But then you continue—breathing in, I see my father as a 5-year-old boy. Breathing out, I smile to my father as a 5-year-old boy. Breathing in, I see how as a 5-year-old child my father was fragile, vulnerable. Breathing out, I feel compassion for my father as a 5-year-old boy.
When you are capable of visualizing your father as a 5-year-old boy, fragile, tender, full of wounds, you begin to understand and feel compassion. When the son is capable of practicing understanding and compassion, he no longer suffers and the father in him is also transformed. That moment, compassion is born in your heart. Now it is possible to forgive.

Doblmeier: So often it seems the way we hurt each other is through our failure to listen to the other person or through the harsh words we speak.
Nhat Hanh: You have to be very compassionate in order not to get angry when you listen to the other person, because their speech may be full of condemnation, blame, judgment, and so on.
If you don’t nourish compassion in you, you cannot listen very long. You say, “I listen to him only with one purpose, to give him a chance to empty his heart. I am doing charity work.” But compassion will protect you from anger, and that is why compassion is the antidote for anger. With compassion you can relate to other people. Without compassion you are cut off.
If you master the art of listening deeply and of compassion, you can open the heart of the other person. If you know how to convey your feelings that are inside you through loving speech, you can help the other person understand you. That is why in order to reestablish communication, in order for forgiveness to be possible, you should learn to practice these two wonderful things—compassionate listening and the language of loving speech.

Doblmeier: It is not possible to understand forgiveness without understanding suffering?
Nhat Hanh: At the heart of Buddhism is the idea of interconnectedness. We all suffer. That is the first noble truth of Buddhism: Suffering is a reality. And the practice begins with the awareness that suffering is there in you and it is there in that other person. When you have seen suffering, you are motivated by the desire to remove suffering—the suffering in you and the suffering in that other person—because if that person continues to suffer, it will make you suffer somehow later on. So helping other people remove their suffering means doing something for you also.

Doblmeier: But there are times when the person who has hurt you has no intention of asking for your forgiveness and has no interest in your compassion.
Nhat Hanh: An act of compassion always brings about transformation. If not right now, it will happen in the future. The important thing is you don’t react with anger. You react with compassion, and sooner or later you see the transformation in the other person. You keep being compassionate, you keep being patient.

Doblmeier: Patience is something you have learned in your own life. You endured 40 years in exile for the chance to return to your home in Vietnam, and finally the moment came in 2005. I saw pictures of the throngs who greeted you at the airport, and in your eyes I could see you embrace the moment.
Nhat Hanh: The government has done many wrong things—a lot of injustice. When they allow you to go home, that does not mean they have understood you or that they look at you now as a friend. But they do it politically because they are gaining something by allowing a person like you to come home. And you know that. But you go home with the intention to help, with the intention to help not only innocent people, victims of violence, of injustice, but you have the intention to help those who have done injustice to other people. You don’t carry any anger and you are capable of looking at them all as friends and friends-to-be.

Doblmeier: But not everyone there was interested in being your friend?
Nhat Hanh: In the hotel there were secret police watching us at all times. We encountered a lot of difficulties, but we always remained calm. The secret police found out we were true practitioners. At first we were only allowed to speak in temples, but after a time we were able to change their attitudes and they allowed us to hold public talks. We were able to address hundreds of Communist Party members and government officials. It was the first time these Communist officers were exposed to the teaching of the Buddha, the teaching of loving-kindness and compassion. So not only did we help the people who wanted us to help, but we helped the people who didn’t want us to help.

Doblmeier: When you looked out on the crowds that came for your public talks, what did you see?
Nhat Hanh: During my absence about 35 million people were born in Vietnam, and most of the people of my generation have died. So when I sat in front of an audience of 3,000 or 5,000 people, I saw only children of my generation. I look deeply and I see they are the continuation of the people of my generation, and I was speaking to them like I speak to the people of my generation. Their environment has watered the seed of anger, grieving, and discrimination. The purpose of speaking to them is to water the seed of brotherhood, sisterhood, joy, and hope in them. That is the most noble thing to do.


Acest articol a fost preluat de pe http://www.filmsforaction.org/articles/compassion-the-antidote/.

Incredibila putere a Gandului! - Dumitru Constantin Dulcan

Dumitru Constantin Dulcan

“Gândul, cea mai puternică forţă din univers”
– În “Inteligenţa materiei”, prima dvs. carte, aţi demonstrat cu argumente ştiinţifice că, dincolo de toate lucrurile vizibile, concrete, există un câmp de energie şi lumină, coordonat de o minte inteligentă. Cu alte cuvinte, că nu suntem singuri în univers, că Dumnezeu chiar există. V-a afectat certitudinea aceasta modul în care vă trăiţi viaţa de zi cu zi?
– Odată ce am înţeles că, de fapt, noi ne creăm pro­pria reali­tate, felul în care pri­veam lumea s-a schimbat. Descope­ririle fizi­cii cuantice au arătat că mintea noastră e cea care face să colap­seze undele de energie şi le trans­formă în parti­cule, adică în materie. A gândi înseamnă a transforma nevăzu­tul în văzut. Gândul e creator, e cea mai pu­ter­nică forţă din uni­vers. Iar Dumnezeu ne-a dat pu­terea ca, din milioanele de reali­tăţi posi­bile, care există în stare latentă, să aducem pe pământ, cu gân­durile noastre, doar una. Pe cea care seamănă cel mai mult cu gândurile noastre.

– Vreţi să spuneţi că ceea ce ni se întâmplă e oglinda a ceea ce gândim şi simţim?
– Exact. Când făceam cerce­tări pentru prima mea carte, am ajuns la concluzia că celulele au inteligenţa lor. Şi m-am speriat. Celulele reacţionau la gândurile şi sentimentele celui în cauză. S-a făcut şi un experi­ment în Occident, cu un eşantion de ADN, recoltat de la un individ şi dus la 1000 de km distanţă, într-un laborator. Persoana în cauză a fost pusă să privească un film frumos, cu ima­gini minunate, care stârneau bucurie. În acelaşi timp, la 1000 de km distanţă, mă­surătorile arătau cum spi­ra­la de ADN se relaxează. Când imaginile au fost schim­bate cu un film de groa­ză, ADN-ul a început, brusc, să se restrângă, contrac­tân­du-se. Aflând asta, m-a chinuit o întrebare: cum ştie corpul nostru ce e rău şi ce e bine? Dacă organis­mul nostru reacţionează pozitiv la bine şi negativ la rău, nu există decât o singură mare concluzie.

Legea binelui
– Care e aceea?
– Înseamnă că universul întreg are ca fundament o lege morală, legea binelui. Abia acum vă pot răs­pun­de la prima întrebare. Da, ca să fim fericiţi şi să­nătoşi, nu e nevoie decât să ne construim viaţa după legea aceasta.

– Cu alte cuvinte, un stil de viaţă sănătos începe de la a gândi şi a făptui binele?
– Când comit un act contrar acestei legi, îmi creez singur mecanismele biochimice care duc la boală. Cinci minute de mânie sau suferinţă imobilizează pen­tru 5, 6 ore celulele gardian ale sistemului imuni­tar. Timp de 5-6 ore, organismul nostru e lipsit de apă­rare, iar milioanele de celule moarte, viruşi şi bac­terii circulă libere prin organism, se pot localiza un­deva şi declanşa boala.

– Se şi spune în popor că “a murit de inimă rea”. La asta se referă oare?
– Stresul, care azi a luat proporţii gigantice, ura, mânia, îndoiala, neîncrederea în ceilalţi, invidia, gelozia provoacă în corp un pH acid, favorabil bolii. Depresia are şi ea un efect nociv asupra organis­mu­lui, nu doar că împiedică vindecarea, dar poate favo­riza debutul altor boli. Dar ştiaţi că şi frica ne face rău? Este bine cunoscut experimentul lui Avicenna. Într-o cuşcă s-a pus un miel şi într-o cuşcă alăturată s-a pus un lup. Mielul a murit în scurt timp de stresul provocat de frică. Orice dezechilibru emoţional adu­ce, mai devreme sau mai târziu, boala.

– Cu emoţiile nu-i de glumit. Cum ne putem pro­teja?
– Eu am învăţat să le stăpânesc. Încerc să nu mă implic afectiv intens, să nu mă enervez. Dacă cineva îmi greşeşte, fac un efort să-l iert, gândindu-mă că poate într-o zi va înţelege şi el ceea ce înţe­leg eu acum. Să iertăm, fiindcă iertarea face ca pH-ul corpului să vireze spre unul alcalin, favo­rabil sănă­tăţii. Sigur că sunt şi suferinţe care nu pot fi evitate. Dar e im­portant să rămânem con­ştienţi că fiecare minut de suferinţă sau stres ia din viaţa ce­lulei noastre.

Relaxare şi respiraţie
– Statisticile arată că stresul profesional e azi una din marile surse de boală. Munca în exces ameninţă să ne omoare lent.
– Dacă nu ne putem lua mici vacanţe, regulat, să ne luăm mă­car pauze de zece minute, la fiecare oră, în care să ne golim mintea şi să respirăm adânc. Putem să ne ridicăm de la birou şi să privim ceva frumos pe fe­reas­tră. Sau, în loc să bem trei cafele cu ochii în computer, să bem un ceai fără să ne gândim la nimic altceva. Să ne bucurăm de gustul şi aroma lui. Cu timpul, înveţi să te relaxezi în orice condiţii. Beduinii, de pildă, se odih­neau mergând pe cămile. Şi eu scriu şi citesc de dimineaţa până seara. Dar când simt că începe să se aşeze oboseala pe mintea mea, mă opresc şi aplic câte­va tehnici de relaxare.

– Ne puteţi da şi nouă un exemplu?
– Toate tehnicile de relaxare se bazează pe respi­raţie. Oboseala vine şi dintr-o lipsă de oxigenare a creierului. Stau câteva minute cu ochii închişi, încerc să îmi reprezint oboseala ca senzaţie la nivelul creie­ru­lui şi apoi, cu fiecare expiraţie profundă, îmi imagi­nez că o elimin. Fiecare îşi poate crea propria lui tehnică. Eu nici pentru durerile de cap nu iau pastile. Mă relaxez, mă concentrez pe starea de bine şi cald, o trec prin inimă şi apoi o trimit acolo unde mă doare. Fac asta de câteva ori şi durerea dispare.

– Să-ţi vizualizezi boala pare o condiţie foarte importantă pentru vindecare.
– Bernie Siegel, reputat oncolog din SUA, a luat mai mulţi bolnavi de cancer în ultima fază şi i-a învăţat tehnica imageriei: de mai multe ori pe zi, trebuia să-şi ima­gineze că distrug cance­rul din corp cu un foc, cu un animal care-l mă­nâncă, fiecare după cum dorea. După şase luni de zile, 40% din ei s-au vindecat. La testele psi­hologice, s-a dovedit că cei care s-au vin­decat erau cei optimişti, cei care credeau în Dumne­zeu şi cei care erau calmi. Îndoiala este un ob­stacol în calea oricărui succes şi mai ales a vindecării.

“Rugăciunea – o realitate fizică”
– Aţi amintit de Dumnezeu. Credinţa e şi ea parte din ecuaţia stării de bine?
– Rugăciunea e o realitate fizică, e un fel anume de a vorbi cu universul. Am testat eu însumi asta, de ne­nu­mărate ori, şi am rămas înfiorat văzând că poţi obţine un răspuns. Prin rugăciune, realitatea din jur se transfigurează, aducem la noi lumina din univers. Există cazul celebru al neurochirurgului american Eben Alexander, care, la 54 de ani, a făcut o meningo­en­cefalită bacteriană gravă. A stat o săptămână în comă, timp în care foarte multe persoane s-au rugat pentru el. După ce şi-a revenit, a spus că în tot timpul cât era în comă a văzut în jurul lui siluete umane care păreau să stea în genunchi şi de la care veneau spre el valuri de energie. Rugăciunile altora l-au vindecat. Dar şi propriile noastre rugăciuni ne ajută. Credinţa mobilizează, în mod cert, întreg sistemul imunitar. Nu spunea Iisus “credinţa ta te-a vindecat” ?

– Nutriţioniştii pun şi ei pe listă o condiţie a să­nă­tăţii: ce, cum şi cât mâncăm. Ţineţi cont de ea?
– Eu respect o regulă care se ştie încă de la Hipo­crat: să mănânci fără să satisfaci complet senzaţia de foame! Adipocitele aşteaptă semnalul că te-ai săturat ca să-şi extragă din alimente grăsimea. Dacă nu te sa­turi, nu te îngraşi. Studii de ultimă oră arată că lungi­mea telomerilor de la extremităţile cromozomilor, de care depinde durata vieţii, e influenţată favorabil de alimentaţia cu puţine calorii. Mănânc legume, icre de peşte, iaurt, lapte de soia, pe care îl beau dimineaţa, cu cereale integrale, mazăre, linte. Mănânc foarte rar carne. Nu beau, nu fumez, nu consum zahăr. Şi am grijă să ţin, din când în când, câte o zi de post, în care beau doar ceaiuri şi las organismul să se refacă. Dar, înainte de orice, am grijă să nu mă aşez niciodată la masă supărat. Masa ar trebui să fie o sărbătoare, să fie prilej de bucurie alături de ceilalţi. Sigur că azi nu ne mai potrivim toţi la masă, dar atunci când pre­pa­răm ceva de mâncare, s-o facem cu drag. Gândurile gospodinei trec şi-n bucatele pe care le găteşte.

– Din tot ce aţi spus, trag o concluzie: cele mai bune medicamente ne sunt, de fapt, la îndemână.
– Aşa e. Dumnezeu ne-a dat deja totul. Dacă vrem să rămânem sănătoşi şi fericiţi, e suficient să păstrăm în minte câteva lucruri: să mâncăm sănătos, fără să ne îmbuibăm, să facem mişcare, să ne odihnim corect, să fim optimişti şi plini de speranţă. Să fim perseve­renţi cu pasiunile noastre, să ne antrenăm intelectual şi să ne ferim de rutină. Să facem constant schimbări în viaţa noastră. Şi să nu uităm că trebuie să păstrăm în permanenţă un echilibru între energia consumată prin efort şi energia obţinută prin odihnă şi activităţi care ne fortifică. Gândurile rele ne iau din viaţă, bucu­riile ne dau viaţă. Să căutăm bucuria, avem ne­voie de ea ca de pâinea noastră zilnică. Chiar dacă, uneori, n-o putem avea decât în imagina.


Acest articol a fost preluat de pe www.intunel.com.

Legenda celor 8 minute

      Legenda spune că o femeie săracă cu un copil în braţe, trecând pe lângă o peşteră a auzit o voce misterioasă care i-a spus: ,,Intră şi ia tot ceea ce îţi doreşti, dar să nu uiţi ceea ce-i mai important. Aminteşte-ţi că după ce ve-i ieşi poarta se va închide pentru totdeauna. Aşa că profită de această oportunitate, dar nu uita ce-i mai important.'' Femeia a intrat în peşteră şi a găsit multe bogăţii. Fascinată de aur şi bijuterii, a aşezat copilul pe o stâncă şi a început să strângă de zor tot ceea ce putea duce. Vocea misterioasă i-a vorbit din nou: ,,Ai doar opt minute!"

       Când au trecut cele opt minute, femeia, încărcată cu aur şi pietre preţioase, a fugit afară din peşteră şi poarta s-a închis. Atunci şi-a amintit că a uitat copilul înăuntru, iar poarta s-a închis pentru totdeauna. Bogăţia femeii a durat puţin, dar disperarea pentru totdeauna. La fel se întâmplă de multe ori şi cu noi. Avem aproximativ 80 de ani pentru a trăi în această lume şi o voce ne aminteşte mereu: ,,Nu uita ceea ce e cel mai important!" Şi cele mai importante sunt valorile spirituale, familia şi copiii, viaţa, educaţia, bunul simţ, reputaţia, dragostea, Adevărul şi demnitatea de a fi om. În schimb câştigurile, bogăţia, plăcerile materiale ne fascinează într-atât încât uităm de ceea ce e mai important.

Un alt fel de educatie - clubul de calculatoare

Din seria ce putem face pentru a crea o lume mai buna dar si pentru a lasa ceva in urma noastra va propun in continuare cateva lucruri simple pe care le-am pus in aplicare si la care va incurajez si pe voi sa participati.

Daca ati trecut prin ultimele articole legate de educatie ati observat probabil ca inca din primii ani de viata ne confruntam cu niste probleme majore care ne vor afecta tot restul vietii. In acest caz daca tot observam cate lucruri gresite se fac in jurul nostru si mai ales pentru ca intelegem ca acele lucruri se fac intr-un mod eronat, de ce sa nu le facem noi mai bine?

Pentru ca vorbim de educatie, va rog sa va uitati si la filmuletul de mai jos care demonstreaza ca copii au o creativitate si curiozitate extraordinare si tocmai aceste calitati reprezinta baza progresului si a unei dezvoltari durabile. Este foarte important ca noi sa le dezvoltam (nu sa le inhibam) aceste calitati si sa ii invatam sa le foloseasca intr-un mod constructiv. Ii putem invata sa viseze dar mai ales cum sa isi indeplineasca visele, cum sa devina niste oameni mai buni, cum sa isi traiasca viata intr-un mod demn astfel incat sa lase "ceva" in urma.

Copiii nu au nevoie de noi sa ii invatm sa memoreze ceva ci sa ii provocam si sa le deschidem noi usi pe care ei sa le exploreze!

)
Puteti urmari si varianta cu traducere in limba romana aici: http://www.ted.com/talks/sugata_mitra_build_a_school_in_the_cloud

Urmarind tot felul de informatii interesante (pe care de altfel le-am impartit si cu voi prin intermediul acestui blog) am inteles ca este foarte important sa incerc sa fac astfel incat fiecare copil sa aiba acces la un calculator cu internet. Asa cum ne arata si Sugata Mitra in filmuletul de mai sus, era sigur ca in timpurile pe care le traim, un calculator cu acces la internet poate revolutiona modul de gandire al oricarui copil, indiferent de situatia in care se afla. Copiii sunt fascinanti, trebuie doar sa le deschizi usile care trebuie si sa ii ghidezi in cautare.

Cu ajutorul catorva colegi si a firmei la care lucrez am reusit sa creez un mic laborator cu 4 calculatoare intr-un satuc din Romania. Primaria din acea comunitate ne-a ajutat cu o camera cu incalzire, cateva mese si scaune, conexiune la reteaua electrica si la internet. Asa am inceput impreuna cu cativa copii o aventura in care sper ca le voi putea explica ce este si cum functioneaza lumea asta mare in care traim. Cat de important este sa viseze, dar mai ales ce au de facut pentru a-si indeplini visele. Cum functioneaza lucrurile si sistemele din jurul lor si ce alte alternative mai exista. Plus multe alte lucuri in functie de dorinta fiecaruia - de la istorie, la navigare pe internet, la retelistica si programare.

Reprezinta asta o schimbare? Mica, mare? Eu zic ca va fi o schimbare fenomenala in modul in care acesti copii vor vedea si vor urma drumul care li se deschide in fata. Vor mai putea fi acesti copii manipulati, folositi, mintiti? Cu siguranta nu! Ar fi acest lucru posibil urmand sistemul centralizat de scolarizare? Eu zic evident ca NU.

Drumul este lung dar frumos, asa ca va rog sa folositi fiecare dintre voi acest exemplu si sa incepeti sa creati lumea pe care o visati in jurul vostru. Oferiti gratis tot ce aveti mai bun. Cu siguranta sunt oameni care nu au informatiile pe care voi le aveti. Invatati-i si pe cei care au nevoie de aceste lucruri.

Solutia pentru un viitor mai bun este sa lucram impreuna. Fiecare poate realiza orice individual, dar cu foarte mult timp si efort consumat, iar timpul este o resursa limitata pe care o avem. Putem realiza lucruri minunate daca lucram impreuna, daca ne invatam unii pe altii, daca cooperam.

 

















Fac apel la toti cei care vor citi aceste informatii sa se implice si sa creeze ori sa sustina proiecte asemanatoare. Implicarea fiecaruia in parte este extrem de importanta.

Puteti pe de o parte sa va implicati activ in intalnirile cu copiii (si nu numai!), puteti sa oferiti lucrurile pe care le aveti acasa si pe care nu le mai folositi ori puteti face mici donatii.

Noi de exemplu ne-am confruntat de la inceput cu o problema cu unul din calculatoare caruia i s-a defectat HDD-ul si am fost nevoiti sa cumparam unul nou. Incercam sa cumparam acum si cateva casti astfel incat fiecare copil sa poata urmari individual diferite informatii fara sa ii deranjeze pe ceilalti. Ar mai fi foarte utila si o tabla magnetica pe care sa desenam si sa explicam diferite notiuni. Sunt multe probleme care pot aparea dar rezultatul cu siguranta va fi extraordinar pentru toata lumea!

Va rog sa nu ezitati sa ma contactati legat de orice idee. In mod sigur interactionand putem afla o multime de idei noi unii de la altii. Am adunat extrem de multe informatii foarte utile pe care le pot imparti cu oricine doreste. Deci fie ca vreti sa invatati ceva si sunteti la inceput de drum, fie ca vreti sa puneti in aplicare o idee asemanatoare, fie ca aveti o sugestie constructiva, nu ezitati sa ma contactati. Voi incerca sa va ajut cu cea mai mare placere.

Voi reveni cu detalii pe masura ce lucrurile evolueaza.

Pana atunci, va rog sa faceti cunostinta cu primii membri ai clubului nostru.

Pe aceeasi tema:
- New Computer School Makes French Students Teach Themselves

Ce este progresul? Dar prosperitatea? Surviving progres...

In ultima vreme simt ca nu prea mai am energie sa va vorbesc despre lucruri care devin evidente.

Vreau doar sa va mai recomand un documentar foarte interesant care cu siguranta va va mai ridica cateva intrebari noi, si cu toate acestea, sunt sigur ca undeva in interiorul nostru, fiecare dintre noi stie ce are de facut pentru a crea ceva mai bun si mai ales mai frumos.



Margaret Atwood author
“Instead of thinking that nature is this huge bank that we can just, this endless credit card that we can just keep drawing on, we have to think about the finite nature of that planet and how to keep it alive so that we too may remain alive. Unless we conserve the planet, there isn’t going to be any “the economy”.”

The students of Jeanne Silva Martin’s class, Escola Fabiano Losvano, Sao Paulo, Brazil
“BOY: When I watch the news on TV, I see that they are deforesting the Amazon and I don’t understand why…
TEACHER: What are the interests behind it?
BOY: Economics.”


Daca ati ajuns pana aici si tot nu sunteti siguri ce puteti face, mai jos puteti gasi cateva idei minunate: 

Sacred Economics with Charles Eisenstein
  
Reimagining Investment for the Whole Human


- One Time A Guy Gave A Homeless Man A Computer, And The Recipient Did Exactly What The Giver Expected
- Why we should give free money to everyone
- Satirical Film Targets the Idea of Bringing ‘Development’ to Native Tribes and Completely Nails It

Cum poti schimba lumea cumparand produse homemade/fabricate local...

De ce sa cumparam produse homemade?

1. In primul rand pentru ca stiti cine face acele produse, cu ce ingrediente si ca sunt facute special pentru voi. Pentru ca oricand aveti o neclaritate va puteti informa (puteti intreba) asupra procesului de fabricatie, asupra ingredientelor si a materialelor folosite pentru ca in mod sigur persoanele care fac astfel de produse va vor ajuta cu cea mai mare placere.

2. Pentru ca sunt sanatoase. Majoritatea produselor homemade sunt facute doar cu ingrediente naturale care nu aduc niciun prejudiciu organismului uman spre deosebire de produsele nocive existente in comert (aici este responsabilitatea fiecaruia dintre noi sa ne interesam asupra produsului atunci cand il cumparam).

3. Pentru ca doar asa vom ajunge sa avem o comunitate puternica si rezilienta. Doar sustinandu-i pe cei din interiorul comunitatii care stiu sa faca diverse lucruri in folosul acesteia, ne vom asigura ca vom avea access la aceste produse absolut orice s-ar intampla in jur (crize sociale, economice, razboaie, etc). Altfel vom fi dependenti de supermarket.

 4. Pentru ca doar asa putem crea un sistem nou in care puterea sa fie in manile noastre si a celor care chiar produc ceva, nu in cea a celor care doar intermediaza si speculeaza.




 
5. Pentru ca de fiecare data cand cumparam un produs dam un vot de sustinere firmei care produce si vinde acel produs dar si activitatilor conexe acesteia, iar in cazul corporatiilor foarte multi bani (pe care noi ii cheltuim pe produsele lor) se duc tocmai in sustinerea si cresterea sistemului de produse chimice dar si in "cumpararea" celor care ne conduc (lobby).



 

6. Pentru ca achizitionand un produs de la un producator local acei bani vor ramane in cadrul comunitatii. Aceasta actiune tine banii/resursele in interiorul comunitatii si in acelasi timp sustine locurile de munca ale oamenilor din comunitate. Acestia sunt oamenii cu care interactionam zilnic si cu care suntem direct conectati. 




  
7. Pentru ca achizitionand produse si sercivii de la producatorii locali cream legaturi de incredere si reciprocitate intre noi.

8. Pentru ca doar asa ne reconectam cu oamenii si cu pamantul. Doar asa ne reconectam la adevaratele probleme ale comunitatii care se rasfrang direct si asupra noastra si doar cunoscand si interactionand cu aceste probleme putem fi parte a solutiei.


 
 

9. Pentru ca doar asa ne asiguram un viitor sustenabil care nu se bazeaza pe distrugerea planetei. Cumparand bunuri produse local pe langa faptul ca toate acele ingrediente sunt crescute local si au exact nutrienii care ne trebuie noua, evitam poluarea si consumul excesiv de resurse irosite pentru a aduce un produs alternativ (chimic) de la mii de kilometri.


  


10. Pentru ca doar asa ii putem invata pe copiii nostri valoarea muncii si a lucrurilor facute cu mainile noastre, altfel vor ajunge sa creada ca gaina creste in pom iar vaca traieste doar la zoo. Doar asa ii putem invata pe copiii nostri ca succesul este rezultat al muncii si nu al sortii ori a altor actinuni despre care le spunem ca nu sunt demne.




 



11. Pentru ca doar implicandu-ne fiecare in parte putem spera la o lume mai buna. Si unde ne putem implica daca nu in modul in care functioneaza comunitatea locala?

Cititi etichetele produselor!
Interesati-va care sunt ingredientele folosite in absolut toate produsele pe care le folositi si care sunt efectele acestora asupra organismului vostru!
Nu ne invata nimeni aceste lucruri asa ca este de datoria fiecaruia dintre noi sa ne auto-educam pentru ca mai apoi sa fim capabili sa ii educam intr-un mod sanatos pe copiii nostri.

Sper ca am reusit sa va aduc cateva argumente convingatoare pentru ca de acum inainte sa cumparati cat mai multe produse fabricate local si ca pe langa lista de ingrediente veti fi atenti si la provenienta produselor.

Alte informatii utile:
- Cum a distrus un supermarket un oras
- Low-impact shopping
- Eat Locally! 
- Here’s Why James Cameron Went Vegan & Started An Organic Food Store
 

Ce putem face pentru a ne educa mai bine copiii?

Primul lucru pe care il putem face este sa intelegem de ce dorim ca noi sau copiii nostri sa fie educati, iar apoi sa incepem procesul de educatie avand acest desiderat in minte.

In principiu, ne dorim o educatie cat mai buna pentru a ne descurca in viata, pentru a fi capabili sa visam si sa ne indeplinim visele, sa intelegem viata si oamenii cu care interactionam in toata complexitatea lor, sa fim liberi si fericiti.
 
Pentru a fi capabili sa le oferim o educatie sanatoasa copiilor nostri consider ca mai intai trebuuie sa facem aceasta schimbare cu noi insine. Chiar daca avem bani si ne dam copiii la un sistem alternativ de scolarizare (waldorf, montesuri, etc) ori daca alegem sa ii educam acasa (unschooling, homeschooling, etc), tot este foarte important ca acestia sa aiba un exemplu in comportamentul si procesul decizitional al parintilor.


- Scrisoare de la un profesor bun catre un parinte bun
- Schooling the world
- Viitorul si norocul lumii se afla in mainile copiilor nostri
- Educatie pentru un viitor durabil
- Designing Resilient Schools
- Raising Kids for a Resilient Future
- Life Is What We Make of It
- This is Water
- Ce învăţăm înainte de a ne naşte
- FRIENDS SHOW - Puterea mintii
- Cum să ne educăm copiii? – o frumoasă istorioară a lui Gandhi
- Mai multe scoli din Suedia au renuntat complet la clase si banci
- O conversatie din viitor
- Educatie si scoli alternative
- Nu trebuie sa merga la scoala
- 'Learn Free' (an unschooling documentary)
- Mikhail Petrovich Shchetinin - Kin's School - Lycee School at Tekos
- Redefining School and Reclaiming Our Lives: How to Create REAL Opportunities for Meaningful Education


  
Ca parte a educatiei comunicarea are un rol fundamental in formarea caracterului dar si al intregului comportament al individului. Copilul/adultul trebuie sa fie capabil sa comunice si sa ii inteleaga pe cei din jur (comunicare asertiva). Majoritatea comportamentelor negative ale indivizilor sunt cauzate de modul in care acestia au fost educati. Deci toate aceste comportamente pot fi evitate printr-o educatie corespunzatoare.
- Cum îi învăţăm pe copii să comunice deschis şi sincer?
- We Are Not Born as Egoists
- 5 tehnici de prevenire a comportamentelor negative şi de încurajare a celor pozitive- Socializarea


Un alt rezultat al unei bune educatii ar putea fi cunoasterea cat mai multor limbi straine. In acest fel individul poate interactiona si poate intelege mult mai multi oameni de la care poate acumula informatii importante. In momentul in care ne nastem avem doar informatiile culturale pe care le-au acumulat parintii nostri dar cunoscand mai multe limbi straine putem asimila mult mai usor informatii si de la alte popoare - oameni care au o alta istorie culturala diferita de a noastra si care ne pot deschide noi orizonturi.




Educatia trebuie sa fie direct conectata la realitate. Procesul de invatare trebuie sa fie bazat pe practica. Fiecare dintre noi am ramas doar cu lucrurile si informatiile pe care le-am pus in practica. De altfel nu are rost sa inveti lucruri pe care nu o sa le folosesti vreodata atata timp cat poti invata extraordinar de multe lucruri pe care sa incerci sa le imbunatatesti prin metode proprii. Aici se naste inovatia.







Cartile si informatiile noi din diferite domenii sunt la fel de importante ca si restul punctelor de pana acum. Cu cat avem mai multe informatii cu atat perspectiva si intelegerea noastra este mai complexa.

- carti online gratis







Cu cat stim sa facem mai multe lucruri cu atat suntem mai independenti, mai liberi si mai creativi. Ca parte a educatiei individul trebuie sa invete sa se descurce singur, sa stie ce are de facut pentru a-si indeplini visele.

- Educaţia 2.0 - cea mai importantă revoluţie din istoria omenirii

Tot ca urmare a educatiei primite, individul trebuie sa aiba toate instrumentele pentru a fi liber si pentru a duce o viata fericita. NU trebuie sa mai fie conditionat de sistem.

- Despre dragostea necondiționată în relația părinți-copii
- FRIENDS SHOW - Bogatia sufletului, valori spirituale, oglinda







Nu trebuie sa ne mai evaluam copiii (sau pe noi insine) dupa niste norme care ne sunt impuse. Fiecare individ este minunat si unic in felul lui. Educatia nu este ceva care sa se masoare liniar. Este ceva ce ai ori nu ai. Esti pregatit ori nu sa te descurci in viata. Esti pregatit ori nu sa te bucuri de viata.









In acelasi timp in care ii invatam pe cei la care tinem cat de important este sa viseze si sa ii inarmam cu mijloacele de a-si atinge aceste vise, este la fel de important sa ii tinem ancorati in realitate pentru a nu fi afectati de ceea ce se intampla in jur.
- Using the Crash Course to Educate Teens

Trebuie sa ne mai invatam copiii ce inseamna sa fii sanatos si fericit. Trebuie ca noi sa invatam sa fim sanatosi si fericiti pentru a-i putea invata si pe ei acest lucru.



De retinut ca Educatia nu este un proces care are loc doar la o anumita varsta. Educatia este un proces care dureaza toata viata!

Nu in ultimul rand, ne putem ajuta copiii, lasandu-i liberi, fara a le impune limite si prejudecati.

 




Sir Ken Robinson - The Power of Imagination from The Inspiration Journey on Vimeo.

Tot despre educatie - inspiring

Mai jos puteti gasi cateva filmulete care merita vazute pentru ca in mod sigur vor ridica alte intrebari legate de educatie pe care trebuie sa le avem in vedere in fiecare moment al vietii noastre.

 

Alte informatii utile:
- "Sistemul educațional este, în mod fundamental, greșit"
- Undoing School
- Teoria educationala (falsa) a statului
- Scoala publica – Industria fara sens
- What If Everything You Were Ever Taught Was A Lie?
- 20 History Questions They Refuse To Answer In School
- If There Was No Such Thing As Money...