Compost

Ce este compostul?

Compostul, ca rezultat final al procesului de compostare, este un material stabil şi igienic, similar cu humusul din padure, care poate fi folosit ca şi ingrasamant natural, evitand astfel necesitatea utilizării ingrasamintelor chimice. El este adaugat pe sol pentru a-i îmbunatati proprietatile. Adaugarea de compost pe sol este considerata ca fiind un mod natural de a-i creste fertilitatea si de a-i reface calitatea. Compostarea poate avea loc în interiorul unei gramezi mari de deseuri organice, dar in general este mai practic să folositi o cutie de compost.

Pentru a optine cele mai bune rezultate trebuie respectate urmatoarele 4 reguli:

• Dimensionarea particulelor – maruntiti materialele inainte de a le adauga la gramada de compost. Bucatile mai mici se descompun mai repede. Tocatoarele sunt excelente pentru frunze si crengi;
• Echilibrul aer/umezeala – Adaugati apa pe masura ce adaugati meterie vegetala, astfel incat materialele sa fie umede dar nu ude. O gramada uscata se va descompune mult mai greu iar una prea compacta ori prea uda va mirosi;
• Raportul carbon/azot – toate materialele organice au un raport carbon/azot. Iarba taiata si gunoiul proaspat de grajd au un raport 20:1. Rumegusul are un raport de 500:1. Frunzele de toamna 60:1. De obicei ingredientele maro, moarte au mai putin azot decat cele verzi. Raportul ideal pentru microorganismele din compost este 30:1. Datorita faptului ca materialele disponibile au de obicei o incarcatura mare de carbon, gradinarii adauga de obicei fertilizatori pe baza de azot in compost, precum sange de animale, faina din seminte de bumbac ori azotat de amoniu. Retineti ca 30:1 este scopul, nu o necesitate. Compostarea poate fi mai lenta, dar va avea rezultate si cu variatii destul de mari de la acest procent.
• Amestecarea de cantitati egale in volum genereaza un raport bun de carbon:azot.
• Amestecarea – microorganismele din compost sunt cel mai active in mijlocul gramezii. Gramada de compost trebuie amestecata/intoarsa periodic pentru a grabi procesul de descompunere. Amestecarea va permite sa adaugati umezeala si azot daca este necesar si sa tineti gramada afanata si aerata. Compostul poate fi intors imediat ce gramada se raceste dupa ce a fost refacuta. Intoarceti-o imediat daca simtiti mirosuri deranjante.

In procesul de descompunere (si incalzire) apa se va evapora si gramada se va compacta si va ramane fara oxigen, de aceea este necesara intoarcerea regulata a gramezii si adaugarea de apa. Cu cat devine mai calda gramada cu atat mai des este necesar sa o intoarcem si sa adaugam apa. Echilibrul apa/aer este esential pentru a mentine temperaturi ridicate (50-70 grade Celsius) pana cand materia este descompusa. In acelasi timp, prea multa apa sau aer vor incetini procesul. Acelasi lucru il va genera si prea putin carbon sau prea putin azot.

Compostul necesita 4 lucruri importante:

• Carbon – pentru energie; oxidarea microbiana a carbonului produce caldura;
• "substanta cafenie".
• Cele mai bune materiale in acest caz sunt parti din plante dure, fibroase, cum ar fi frunzele, aschiile de lemn sau chiar hartia tocata.
• Azot – pentru a creste mai multe organisme care sa oxideze carbonul;
• Materiile verzi (sau colorate) si umede sunt cele bogate in azot;
• Cele mai bune surse de azot sunt resturile de iarba, fructele si legumele. O alta sursa foarte buna de azot este zatul de cafea;.
• Oxigen – pentru oxidarea carbonului in procesul de descompunere;
• Secretul aici este sa aerisiti si sa ventilati compostul astfel incat microorganismele sa isi poata procura aerul necesar;
• Apa – pentru a mentine activitatea fara a cauza conditii anaerobice;
• Prea multa apa ineaca microorganismele si prea putina le incetineste. Secretul este sa pastram lucrurile umede, nu ude.

Amplasarea gramezii de compost

Amplasarea recipientului de compost trebuie sa fie la semiumbra, ca sa beneficieze si de caldura dar sa nu se usuce prea repede. Este extrem de important contactul direct intre compost si pamant si ca recipientul sa aiba gauri de aerisire. Dimensiunea minima pentru un recipient este de 1 m³, dar poate fi nevoie de un volum si mai mare in cazul gradinilor mai mari.

Construirea gramezii de compost

• colectati destul material organic pentru a construi o gramada de cel putin 1 metru cub (o gramada de 150 cm latime si 90 cm inaltime). Maruntiti materialele pentru a se descompune mai rapid.
• mixati materialele
• strangeti o mana de material mixat pentru a verifica nivelul de umezeala. Daca reusiti sa obtineti o picatura de apa, nivelul de umezeala este optim. Daca gramada este prea uscata, adaugati apa si verificati din nou nivelul de umezeala. Daca gramada este prea umeda, mai adaugati materie uscata.
• continuati sa adaugati materiale organice mixand si verificand nivelul de umezeala pana cand este terminata gramada.

Intoarcerea gramezii

Utilizati o furca pentru a intoarce gramada saptamanal si adaugati apa daca este necesar. Intoarcerea adauga aer in centrul gramezii si grabeste descompunerea biologica. Intoarcerea da posibilitatea materialelor de pe margine sa ajunga in centru si sa se descompuna mai repede. Acoperiti gramada in timpul perioadelor ploioase pentru a nu creste prea mult nivelul de umiditate.

Dupa amestecarea initiala, o gramada intoarsa regulat isi va mentine temperatura la 50-65 C timp de 3-4 saptamani. In acest timp gramada isi va reduce volumul la jumatate, apoi va trebui sa mai fie lasata 4-8 saptamani pentru a-si reveni. In aceasta perioada temperatura gramezii este intre 25-40 C. Compostul este gata de folosit la cel putin 8 saptamani de la amestecarea initiala (gramada nu se mai incalzeste cand este amestecata iar materia pare neagra si faramicioasa).

Cand este gata de folosit

Daca folositi sugestiile de mai sus, puteti sa faceti compost utilizabil doar in cateva saptamani in timpul verii. Daca sunteti mai lenesi, 6 luni reprezinta un termen mai realistic. Chiar daca incalcati toate regulile, centrul gramezii dumneavoastra va fi perfect utilizabil intr-un an.Compostul terminat este faramicios si are miros de pamant. Nu ar trebui sa fiti capabili sa identificati majoritatea materialelor folosite. Gramada se va micsora la mai putin de jumatate din volumul initial.

Cum putem folosi compostul

Straturile de flori si de legume ar trebui sa primeasca intre 3 si 8 cm de compost anual primavara ori toamna. Incorporati compostul in pamant. Compostul poate fi folosit ca strat superior in jurul florilor si legumelor deja plantate.

• La plantare vom adauga un pumn de compost pe fundul gaurii unde vot fi puse plantele, care va fi amestecat cu pamantul de pe fundul gropii;
• Pe post de mulci organic - Putem face aceasta operatie dupa ce plantele au inceput sa creasca – 2-4 saptamani dupa plantare. Daca punem o mana de compost in jurul plantei, acesta va ajuta la controlul buruienilor, va mentine umezeala si va elibera treptat nutrienti atunci cand udam ori cand ploua.
• pentru a ne prepara singuri pamant pentru ghivece - folosim 4 parti compost, 4 parti pamant de buna calitate si 1 parte nisip
• pentru a prepara “compost tea” – acesta este cel mai bun fertilizator natural.
• Se stropesc frunzele si zona din jurul plantelor din gradina; astfel minerale si nutrientii se absorb atat prin radacina cat si prin frunze;
• Se aplica dimineata cat mai devreme posibil pentru ca soarele sa nu arda frunzele plantelor;
• pentru a acoperi gradina toamna sau primavara;
• daca avem destul de mult compost, putem acoperi straturile inaltate cu 5-8 cm de compost toamna pentru a le mentine productive;
• acest strat de compost poate fi incorporat in pamant folosind o furca sau o lopata;

NOTA: Daca compostul inca mai degaja caldura, sa nu il puneti in contact cu plantele pentru ca le va arde.

Probleme posibile   

Efect	Cauza	Solutie
Temperatura nu creste	Putin material	Adaugati material si acoperiti. Adaugati materiale bogate in azot.
Materialul este rece si umed	Prea multa apa	Intoarceti amestecul si adaugati rumegus, ramuri sau frunze uscate
Materialul este rece si uscat	Lipsa de apa	Turnati apa pana se umezeste
Mirosuri urate	Lipsa aerului. Exces de apa.	Intoarceti si amestecati compostul. Amestecati, adaugati crengi, paie, etc.
Miros de amoniac	Prea multe materiale bogate in azot (fructe, legume)	Amestecati cu materiale uscate, bogate in carbon (rumegus, betisoare lemn, etc)
Multe muste	Exces de apa	Acoperiti compostul cu hartie si introduceti in interiorul amestecului resturile alimentare de la suprafata. Adaugati deseuri de gradina sau paie.
Multi viermi albi	Acestea sunt larve de muste.	Reduceti cantitatea de apa din amestec.
Panza alba la suprafata materialului	Acestea sunt ciuperci	Este un simptom bun.

Ce putem si ce NU putem adauga in gramada de compost:

In general pot fi compostate cam toate deseurile din gradina cum ar fi iarba taiata, frunzele uscate, buruienile (cele care nu au seminte mature), fructele stricate, mai putin materialele lemnoase (acestea putand fi adaugate numai dupa ce au fost maruntite), hartie, etc.

NU sunt acceptate oase,  produse lactate, sticla, pietre, carne, metal, plastic, etc. si in general, nici un material care nu se descompune in mai putin de un an.

Ce putem pune la compost	Ce NU putem pune la compost
Zat de cafea	Carne, peste, oase
Coji de ou	Mancare gatita
Resturi vegetale din bucatarie (coji de legume si fructe)	Uleiuri sau grasimi
Frunze maruntite	Plante bolnave
Iarba cosita (nematura – fara seminte)	Buruieni sau plante invazive
Paie	Gunoi de la animalele de companie (caine, pisica)
Pliculete ceai	Hartie imprimata cu cerneala
Prosoape si pungi de hartie	Deseuri anorganice: plastic, sticla,
carton	Praful de la aspirator
Lemn rezultat din toaletarea gradinii	paine

Alte informatii utile:

1. Composting Livestock Manure

2. Compostul rapid – metoda Berkeley

3. Compost

"Compost tea" (Compost lichid)

“Tea compost” reprezinta forma lichida a compostului prin care putem folosi nutrientii din compost ca si fertilizator natural pentru a oferi un plus de vigoare plantelor in crestere.

Aceasta solutie se poate aplica la fiecare 2 saptamani odata ce plantele au fost transplantate si s-au acomodat in gradina (acest lucru are loc la 7-10 zile dupa transplantare).

Folositi aceasta solutie pentru a uda frunzele si zona din jurul plantelor. In acest mod nutrientii sunt absorbiti atat prin frunze cat si prin radacina.

Cu toate ca aceasta solutie este benefica pentru plante este bine sa nu exagerati si sa o folositi de 4, maxim 6 ori deoarece dupa momentul cand planta a crescut ne dorim ca toata energia sa ajunga in fructe, nu in dezvoltarea radacinii si a funzelor.

Cum se prepara

• Se ia o galeata de 5L si se pune o treime compost. Se foloseste compost de pe fundul gramezii, care a fost deja descompus;
• Se umple galeata cu apa. Puteti folosi apa de rau sau de ploaie pentru a fi siguri ca nu contine clor sau alte chimicale; daca nu aveti acces decat la o sursa publica de apa, puteti lasa apa intr-un vas cateva zile pentru a se evapora o parte din substantele nedorite;
• Amestecati bine de cateva ori pe zi timp de 5-7 zile. Aceasta aerare a apei si amestecare a compostului ajuta la eliberarea mai multor nutrienti in apa;
• Dupa 5-7 zile strecurati solutia obtinuta;
• Se pastreaza intr-un recipient ermetic pentru a nu pierde din nutrienti;

O metoda ingenioasa care poate fi folosita si la aplicarea fertilizatorului obtinut:

3. Mentinerea gradinii pe parcursul sezonului

Dupa ce ati realizat randurile inaltate si ati decis ce doriti sa plantati, este indicat sa aruncati un ochi pe tabelele cu plantele companion pentru a vedea ce plante se inteleg mai bine intre ele si ce combinatii ar trebui evitate.

Plantarea
Cautati soiuri rezistente la boli mai ales daca anumite boli v-au creat probleme in anii anteriori. Acordati atentie soiurilor cultivate de vecini si familiarizati-va cu cele recomandate de pepinierele din apropiere.
Pentru a obtine cele mai bune rezultate, cautati sa cresteti legume care:

·        Plac membrilor familiei;

·        Contin multi nutrienti (napi, broccoli, etc);

·        Sunt scumpe de achizitionat din piata;

·        Sunt usor de crescut;

Documentati-va sa vedeti care soiuri se planteaza direct in pamant si care se preteaza a fi obtinute din rasaduri. Asa veti afla si care sunt perioadele optime de plantare pentru diferitele legume;
Semintele mari precum dovleac, dovlecel, pastai si porumb se pot planta direct la distanta corecta. Este mult mai greu de plantat precis semintele mai mici. In acest caz semintele se pun mai dese si se smulg unele plante pentru a se obtine distantierea optima; 

Folosirea rasadurilor

·        Rasadurile crescute in interior sau in solarii trebuie expuse gradual la conditiile si temperaturile din exterior;

·        Transplantati rasadurile dupa amiaza, pe o vreme noroasa fara vant si ploaie; manipulati plantele cu grija asigurandu-va ca exista destul spatiu pentru radacini in gaurile de plantare;

·        La transplantare, desfaceti radacinile plantelor pentru a le oferi mai multe posibilitati de a se dezvolta;

Plantarea rasadurilor se va face in stratul de paie/frunze ale randurilor inaltate. Cand plantam, putem adauga un pumn de compost pe fundul gaurilor iar dupa ce fixam planta, gaura va fi umpluta cu pamant de buna calitate. Pamantul din jurul plantei trebuie apasat usor pentru a fixa mai bine planta. Inainte de a aplica stratul de mulci puteti crea o mica adancitura in jurul plantei pentru a ajuta la mentinerea apei in jurul radacinii.  

Urmatorul pas este aplicarea unui strat de aproximativ 2-3 cm de mulci. Este foarte important ca solul sa fie mereu acoperit in jurul plantei. 

Semintele se planteaza direct in stratul superior de pamant. Se fac cu degetele gauri in care se vor pune semintele care apoi vor fi acoperite cu pamant. Mulciul va fi aplicat intr-un strat de 1-2 cm doar dupa ce semintele vor germina si plantele vor avea cativa centimetri inaltime.
Dupa ce ati plantat este timpul sa udati si sa aplicati mulciul.

Aplicarea mulciului
Controlul buruienilor si udatul sunt 2 dintre cele mai importante sarcini dupa ce a fost plantata gradina. Ambele sarcini pot fi mult mai usoare daca folositi mulci.
Mulciul organic mentine solul umed si ajuta la prevenirea buruienilor, dar tine si solul racoros (departe de razele soarelui). Putem aplica sau inoi mulciul oricand ne este la indemana. Daca imprastiem mulciul in gradina toamna sau iarna, acesta va avea timp sa se descompuna si sa imbunatateasca pamantul din gradina.
Pentru mulci putem folosi iarba taiata, frunze maruntite, compost descompus, paie. Dintre toate, compostul are cele mai bune rezultate deoarece ajuta la refacerea solului si la refacerea nutrientilor.

Precautii

• Nu folosi pe port de mulci iarba proaspat taiata care a fost tratata recent cu ierbicid;
• Amestecarea in cantitati mari de paie sau rumegus poate bloca azotul in pamant, legumele devenind galbene ori ramanand pitice. Adaugarea de azot in mulci cand sapati sau plantati recolta poate preveni aceasta problema;
• Un mulci organic afanat poate furniza locuri propice pentru melci asa ca fiti pregatiti sa le intindeti capcane;
• Unele tipuri de mulci organic precum fanul pot contine multe seminte de buruieni asa ca verificati-le inainte de a le folosi la mulci.

Eliminarea buruienilor din gradina

Primul pas este sa constientizati ca eliminarea buruienilor din gradina este un proces si nu un pas care are loc doar la un moment dat.

Exista mai multe masuri pe care le putem lua in lupta cu buruienile:
1. Inlaturam pamantul care nu a aderat la straturile inaltate – pamantul neacoperit cu mulci si care nu a aderat la straturile inaltate atrage de multe ori seminte de buruieni. De aceea pamantul dintre straturi trebuie, de asemenea, mulcit.
2. Trebuie sa rezistati la indemnul de a ara sau sapa pamantul – acest pas duce la cel mai mare castig de timp. Incetati sa mai sapati pamantul. Aceste actiuni necesita foarte mult timp si energie si fac si mai mult rau pamantului. Aratul aduce semintele din adancime (unde nu ar fi germinat niciodata) la suprafata, unde vor germina. In timp, aratul strica structura solului.
3. Nu prasiti excesiv randurile inaltate – si aceasta este una din actiunile care presupun foarte mult timp si energie dar care pot fi eliminate. Cu o sapa putem afana saptamanal suprafata din jurul bazei si radacinii plantei. Aceasta operatie aereaza pamantul din jurul plantei si permite mai usor apei si nutrientilor sa ajunga la structura de radacini. Daca acoperiti cu mulci randurile inaltate, va fi necesara doar un prasit de suprafata si doar in jurul plantelor pentru a elimina buruienile razlete care pot aparea.
4. Incepeti sa practicati culturile de acoperire – culturile de acoperire ajuta la eliminarea buruienilor in timp, in acelasi timp protejand pamantul de la suprafata in lunile de iarna si primavara timpurie. Aceste culturi formeaza o bariera in calea semintelor buruienilor care pot fi aduse de vant pe randurile noastre. Dupa unul sau doua sezoane de practicat culturile de acoperire veti ramane surprinsi de numarul mic de buruieni care apar in gradina.
5. Tineti buruienile departe de locurile de acces dintre randuri – aceasta operatie face bine atat la modul in care arata gradina cat si pentru sanatatea gradinii. Mulciul este cel care ne ajuta sa indeplinim acest punct. Puteti sa folositi orice aveti la indemana – paie, frunze maruntite, iarba (fara seminte), etc. Din cand in cand mai pot aparea buruieni dar tot ceea ce avem de facut este sa le smulgem si sa refacem stratul de mulci. Aceasta metoda da rezultate mult mai bune si necesita mult mai putin timp si efort decat prasitul.
6. Practicati filozofia “10 minute pe zi” – aceasta presupune sa alocati 10 minute in fiecare zi pentru lupta cu buruienile care pot aparea. Buruienile care apar trebuie indepartate cat mai rapid inainte sa li se mareasca radacinile ori sa se inmulteasca. Mergeti si inspectati gradina in fiecare zi iar daca vedeti vreo buruiana in jurul plantelor, smulgeti-o. O data pe saptamana puteti prasi (usor si rapid) pamantul din jurul plantelor. In alta zi puteti improspata stratul de compost din jurul plantelor sau stratul de mulci din zonele de acces. 

Prevenirea problemelor cauzate de buruieni:

• Pregatiti solul din gradina cu atentie. Furnizati humus si nutrienti pentru plante. Plantele sanatoase si viguroase dau mai putine posibilitati de dezvoltare buruienilor;
• Rotiti culturile pentru a le mentine sanatoase si pentru a descuraja cresterea buruienilor si a bolilor;
• Plantati legumele cu problema buruienilor in minte. Spatiati plantele astfel incat sa puteti sa taiati buruienile din jurul lor dar destul de aproape astfel incat cand plantele sunt mature frunzele lor sa se atinga si sa tina umbra buruienilor;
• Pastrati caile de acces acoperite cu mulci pentru a preveni cresterea buruienilor;
• Nu lasati buruienile sa ajunga la maturitate pentru ca produc seminte care va vor face viata si mai grea;
• Compostati buruienile cu atentie. Buruienile anuale si cele care au ajuns la maturitate si au produs seminte nu trebuie folosite la compost;
• Tineti gradina curata si fara moloz;
• Incepeti sa eliminati buruienile cat mai repede din momentul in care apar
• Smulge-ti buruienile cat sunt inca tinere. Buruienile mature extrag cantitati mari de umezeala si nutrienti din sol.  

Exista mai multe tipuri de buruieni: 
Buruieni anuale - trec prin tot ciclul de viata pe parcursul unui an – germineaza, cresc, infloresc, produc seminte si mor. Unele buruieni anuale isi incep viata in toamna si traiesc peste iarna. Alte buruieni anuale germineaza in primavara si produc seminte la momente diferite pana toamna. Aceste tipuri de buruieni au, de obicei, sisteme de radacini superficiale. Control acestora depinde de dedicarea si perseverenta noastra. Daca pliviti/prasiti (manual ori cu sapa) o data pe saptamana, aceste buruieni nu vor constitui o problema. Daca folositi o sapa, nu deranjati mai mult de 1 cm de la suprafata pamantului. Eliminand buruienile care apar saptamanal, acestea nu vor avea posibilitatea sa produca seminte noi. 

Buruieni bienale - isi finalizeaza ciclul de viata in 2 ani. In primul an acestea cresc sub forma de plante mici cu rezerve mari de hrana in sistemul de radacini. In al doilea an acestea infloresc, formeaza seminte si mor. Multe buruieni bianuale genereaza noi radacini tinere. Pentru a avea sub control acest tip de buruieni este important sa smulgem intreaga radacina astfec incat sa nu fie posibil sa genereze noi radacini. Daca nu ati smuls toata radacina, continuati sa smulgeti si restul bucatilor.

Buruieni perene - traiesc mai mult de 2 ani. Partea de deasupra pamantului poate muri, dar noi buruieni vor aparea din radacini in fiecare primavara. Aceste infloresc si produc seminte in fiecare an. Acest tip de buruieni au de obicei un sistem vast si adanc de radacini care trebuie smulse complet din pamant. Daca o bucata de radacina germineaza, buruiana va reveni. In mod regulat trebuie sa cautati si sa smulgeti acest tip de buruieni pentru a mentine controlul in gradina.

Alte informatii utile:

1. SOIL IMPROVEMENT: IMPROVING SOIL QUALITY IN YOUR GARDEN

2. Gardening Fact Sheets
3. Preparing Garden Soil for Planting

2. Pregatirea solului pentru gradina

Majoritatea informatiilor de mai jos sunt preluate de pe site-ul Washington State University, dar si de pe alte site-uri precum si din experienta proprie.

Unul din factorii pe care trebuie sa ii avem in vedere cand amenajam gradina este sa gasim inca de la inceput cat mai multe metode de a ne usura munca pe parcursul anului, ingrijind in acelasi timp solul. Trebuie sa acordam cel mai mult timp observarii si analizarii pentru a ajunge sa investim cat mai putina munca fizica in timp ce ne armonizam cu natura. Trebuie sa lucram impreuna cu natura si nu impotriva ei. Daca reusim acest lucru, cu siguranta rezultatele obtinute vor fi maxime iar efortul fizic depus va fi minim.
Cel mai important factor din gradina noastra este solul. Orice altceva este pe locul 2. Fara un sol sanatos, nu vom putea obtine recolte sanatoase.

Solul furnizeaza plantelor apa, nutrienti si suport mecanic. Solul de gradina ideal trebuie sa fie adanc si sfarmicios, trebuie sa aibe un drenaj bun (apa nu trebuie sa balteasca dupa ploaie) si sa contina multa materie organica. Un sol bun va oferi un mix de aer, apa si nutrienti pentru a creste plante productive cu radacini mari si puternice.
Testati solul din gradina dumneavoastra pentru a determina nivelele de nutrienti si pH-ul (trebuie sa fie intre 6.2 si 6.8).

Cand si cat se sapa pamantul

Sapatul poate afecta atat structura pamantului dar si sanatatea spatelui nostru. Urmati pasii urmatori pentru a decide cand si cat sa sapati:

1. Daca pamantul se afla intr-o stare buna si nu prezinta buruieni perene, puteti sa nu il sapati deloc;
2. Daca pamantul nu a fost folosit o perioada indelungata si are un drenaj slab, puteti sa luati in considerare sa il sapati dublu o singura data pentru a-l desface si pentru a elimina buruienile perene;
3. Daca pamantul se afla intr-o stare acceptabila, puteti sa il sapati simplu o singura data si sa eliminati manual radacinile buruienilor perene pentru ca apoi sa nu il mai sapati niciodata. Lasati ramele si restul vietuitoarelor din sol sa aiba grija de pamantul dumneavoastra.

Optiunea 1: Sapat simplu
1. Se sapa si se intoarce pamantul din primii 10-20 cm folosind o cazma;
2. Dupa ce se sapa cate un rand trebuie sa ne asiguram ca indepartam toate radacinile din pamant pentr a fi sigur ca nu o sa avem probleme cu buruienile perene;

Optiunea 2: Sapat dublu
1. Se sapa primii 10-20 cm de pamant asigurindu-ne ca indepartam toate radacinile buruienilor;
2. Se afaneaza inca 10-20 cm de pamant cu ajutorul unei furci;
3. Daca aveti compost, puteti adauga un strat de compost intre cele 2 straturi de pamant;
Este de preferat sa nu amestecati solul din stratul superior cu cel din stratul inferior;

   


Optiunea 3: Acoperirea pamantului cu un strat de hartie
Puteti elimina iarba acoperind-o cu ziare care vor fi acoperite apoi cu un strat de frunze maruntite si iarba taiata iar apoi cu inca un strat de compost. Aceste operatii se fac cel mai bine toamna dar se pot executa si primavara devreme – poate dura 4-8 saptamani omorarea ierbii/buruienilor. Puteti intoarce solul (vedeti metoda 1) sau puteti transplanta plantele direct in compost. 

Aceasta metoda a fost popularizata de catre Pat Lanza si a fost numita “Lasagna Gardening”.

Indiferent de metoda pe care o alegeti trebuie sa aveti urmatoarele lucruri in vedere:

1. imbunatatiti periodic solul din gradina adaugand materie organica;
2. tineti solul din gradina acoperit cat mai mult posibil pe tot parcursul anului pentru a preveni erodarea si germinarea buruienilor;
3. folosind metodele 1 sau 2 de mai sus va asigurati ca nu veti avea probleme cu buruienile perene (care ies in fiecare an din radacinile care raman ingropate) iar folosind apoi metoda 3 va asigurati ca nu veti avea probleme nici cu restul buruienilor (anuale ori sezoniere);

Sraturile ridicate

Avantaje ale straturilor ridicate:

• Se incalzesc mai usor primavara;
• Au un drenaj mai bun;
• Pamantul este mai putin compactat si erodat deoacere nu se calca in zona de plantare;
• Furnizeaza recolte mai bogate datorita fertilitatii ridicate si cresterii ridicate a radacinilor;
• Descurajeaza aparitia buruienilor;
• Radacinile plantelor se vor dezvolta mult mai usor in aceste straturi deoarece acestea mentin umezeala si nu sunt la fel de compacte precum pamantul.

Dezavantaje ale straturilor inaltate:

• Necesita mai multa munca initiala si ceva costuri;
• Se usuca mai repede daca este foarte cald si uscat;
• Sunt permanente – trebuie sa planificati gradina in functie de dimensiunea si configuratia straturilor.

In continuare vreau sa va prezint o metoda de amenajare a gradinii gasita pe site-ul http://oldworldgardenfarms.com. Aceasta metoda imbina optiunile descrise mai sus si aduce si alte cateva elemente noi rezultate din experienta proprietarilor.

Latimea randurilor ridicate este de aproximativ 45 cm iar inaltimea maxima din centrul randurilor este de aproximativ 20-25 cm. Lungimea randurilor este dictata de spatiul disponibil. Avand 45 de cm pe care nu calcam, face ca pamantul sa nu se compacteze in jurul plantelor, acesta fiind mai aerat si permitand radacinilor sa se dezvolte. Cu cat se dezvolta mai mult radacinile plantelor cu atat vor avea un acces mai bun la apa si la nutrientii din sol. Distanta dintre randuri trebuie sa fie de 55-60 cm.

Un alt avantaj al straturilor inaltate este faptul ca vom adauga compostul si materia organica doar peste cei 45 cm alocati randurilor, nu si pe spatiile dintre randuri pe unde calcam. Daca peste iarna folosim culturi de acoperire, acestea vor fi plantate tot doar in cadrul randurilor, nu si intre randuri.

Putem folosi la baza randurilor paie tocate sau frunze – acestea for furniza foarte multe avantaje plantelor. Peste randuri putem folosi un strat de mulci, compost sau frunze tocate pentru a combate aparitia buruienilor.

Pregatirea gradinii

Prima oara cand amenajam randurile ridicate avem nevoie de niste pamant suplimentar de buna calitate. Nu este indicat sa arati pamantul existent sau sa folositi pamantul deja existent in gradina deoarece in acest caz pamantul de la baza randurilor tinde sa se lase si reduce efectul randurilor ridicate. Un alt dezavantaj il reprezinta faptul ca sapatul/aratul presupune mult efort si face mai mult rau decat bine solului.

In caz ca avem un surplus de pamant la dispozitie, il putem amesteca cu compost si cu pamant de gradina ianinte de a-l folosi la straturile inaltate.

Cum construim randurile ridicate

Putem construi randurile ridicate in continuarea oricareia dintre optiunile de mai sus.

Apoi acoperim toata zona pe care se va afla gradina cu un strat de paie sau frunze maruntite. Stratul trebuie sa aiba o grosime de 7-12 cm. Apoi intreg spatiul trebuie acoperit cu o folie neagra. Acest proces va omori toata iarba si buruienile din acea zona si in plus nu va mai fi nevoie sa sapam/aram vreodata. Dupa ce am acoperit zona, trebuie sa fixam folia cu bolovani astfel incat sa nu fie luata de vant.

Acest proces trebuie sa aiba loc iarna sau primavara foarte devreme, astfel incat sa oferim plasticului cateva (4-8) saptamani inainte de a planta pentru a elimina iarba si buruienile.

Primavara devreme, cu cateva saptamani inainte de a planta este timpul sa construti randurile. Dam folia de plastic la o parte, iar dedesubt ar trebui sa gasim frunze si paie descompuse. Majoritatea buruienilor si ierbii de dedesubt ar trebui sa fie deja moarta. Acestea nu trebuie indepartate – vor fi incorporate in straturile ridicate.

Peste frunzele si paiele descompuse mai intindem un strat de paie sau frunze maruntite de aproximativ 45 cm latime si 15 cm inaltime pe margine. Daca folositi paie, asigurati-va ca acestea nu sunt prea compacte/smocuri. Daca folositi frunze, asigurati-va ca sunt maruntite. Acesta va fi primul rand. Continuam sa facem cate randuri dorim lasand 55-60 cm intre randuri pentru acces.

In continuare vom avea nevoie de ceva pamant de buna calitate care va reprezenta stratul superior al randurilor inaltate. De acest pamant de buna calitate vom avea nevoie doar prima data cand realizam gradina. Acest pamant se va pune peste stratul de paie si frunze si va avea o grosime de aproximativ 15-20 cm.

Dupa ce ati construit randurile, acoperiti locurile lasate intre randuri cu paie intr-un strat de aproximativ 15 cm. Acestea vor inabusi buruienile. Puteti fi generosi cu grosimea acestui strat deoarece paiele se vor batatori si cu cat este mai gros acest strat cu atat vor aparea mai putine buruieni in viitor.

Rasadurile se vor planta direct in stratul de pamant/paie iar semintele se planteaza in stratul de pamant de la suprafata.

In fiecare an trebuie sa adaugati cantitati generoase de compost peste randurile create pentru a mentine solul roditor. Puteti adauga compostul peste stratul de frunze/paie, sau il puteti pune separat in gaurile unde plantati plantele.

Sugestii

• Este strict interzis sa calcati in interiorul straturilor, deoarece acest lucru va duce la compactarea pamantui iar radacinile nu se vor mai putea dezvolta.
• Puneti pe hartie toate succesele si esecurile pe care le observati; Scrieti toate ideile care va vin in minte referitor la ceea ce vreti sa schimbati in anul urmator. Nu exista o solutie universal valabila. Plecand de la ideile pe care le-ati gasit pe acest blog dar si in alte parti, trebuie sa experimentati singuri si sa vedeti cum le adaptati si le imbunatatiti pentru a obtine cele mai bune rezultate in zona in care locuiti;
• Rotiti culturile deoarece fiecare planta are nevoie de anumiti nutrienti.

Adaugarea de materie organica

Materia organica este cea la care noi ne gandim ca este moarta (frunze uscate, maro). Aceasta este plina de viata microbica. Intr-o lingurita de compost pot exista si 1 miliard de microorganisme.
Materia organica reprezinta cel mai important mod de a imbunatati calitatea solului care in schimb duce la plante productive si sanatoase. Acestea imbunatatesc structura solului lutos ori nisipos astel incat radacinile pot creste mai bine si pot sa se foloseasca de apa, aerul si nutrientii existenti.

Conceptul “hraneste solul iar solul iti va hrani plantele” este foarte important pentru gradinari. Daca hranesti regulat solul cu diferite tipuri de materii organice, furnizezi mancare pentru organismele din pamant. Marea majoritate a acestora – bacterii si ciuperci – nu poate fi observata fara microscop. Acestea descompun materialele si elibereaza nutrienti care vor fi folositi de catre radacinile plantelor.

Solul este imbunatatit de fiecare data cand adaugati materie organica. In acest mod construiti un rezervor de nutrienti care sunt eliberati lent in pamant si care vor imbunatati productivitatea gradinii in timp.

De ce aveti nevoie?

Compost – puteti sa va faceti propriul compost din frunze, iarba taiata, resturi de la bucatarie, gunoi de grajd (nu de la animalele de companie), etc. Fiecare gradinar trebuie sa aiba o modalitate prin care sa isi recicleze resturile organice in compost. Compostul poate fi adaugat in orice moment din an si poate fi folosit ca strat superior sau ca mulci in timpul sezonului de crestere a legumelor.

Frunze si iarba taiata – frunzele maruntite sunt mai bune decat cele intregi deoarece putrezesc mai repede. Imprastiati-le deasupra pamantului in toamna si intoarceti-le in primavara. Iarba taiata poate fi folosita ca mulci in jurul plantelor ori poate fi adaugata la gramada cu compost.

Gunoi de grajd – gunoiul de la animale (oi, vaci, cai, gaini) ajuta la imbunatatirea calitatii solului si adauga nutrienti importanti in pamant.
Exista cateva riscuri pe care trebuie sa le luati in seama: gunoiul proaspat poate arde radacinile plantelor iar gunoiul necompostat de la animale poate contine patogeni umani. Gunoiul de grajd este considerat total descompus cand gramada atinge 55 grade Celsius 3 zile consecutiv. Aceasta temperatura omoara majoritatea plantelor, bolilor si semintelor.

Regula referitoare la aplicarea gunoiului de grajd necompostat este urmatoarea: aplicati cu cel putin 90 de zile inainte de a recolta daca nu exista contact intre cultura si pamant (ex. Rosiile) sau cu 120 de zile inainte de a recolta daca cultura este in contact cu pamantul (ex. Varza). Nu aplicati gunoi de grajd necompostat dupa ce sunt infiintate culturile. Pentru gradinari este recomandata inroporarea gunoiului de grajd toamna.

• Compostul din gunoi de grajd are un continut mai mare de nutrienti decat compostul din plante.
• Nu folositi niciodata gunoi de la animalele de companie (pisici sau catei).
• Gunoiul de cal poate contine multe seminte de buruieni. Fiti pregatiti sa controlati cresterea buruienilor devreme, inainte de a planta.
• Preparati ceai din compost din plante => fertilizator;
• Spalati bine toate legumele dupa ce le recoltati.

Daca adaugati gunoi de grajd necompostat toamna, acesta va avea timp sa se descompuna inainte de plantarea din primavara, dar ploile si ninsorile din timpul iernii il pot goli de nutrienti.
Alte surse: gunoi din bucatarie care se pune in gauri ori santuri in gradina; culturi de acoperire; mulci descompus.

Cat de mult trebuie sa adaugam?
Materialele organice proaspete isi pierd mai mult din jumatate din volum in timp pana cand sunt descompuse. Cea mai buna metoda, daca este disponibila, este de a adauga compost in pamant. Dupa cativa ani de adaugat cantitati mari, putem scadea cantitatea cu 2 cm pe an. Sunt necesari 8 metri cubi de compost pentru a acoperi o gradina de 100 metri patrati cu un strat de 2,5 cm grosime. Scopul este de a avea 25-30% materie organica in primii 20 cm de pamant.

Alte surse de informare:
0. Ce putem face cu o suprafata mica de teren de numai 500 mp?
1. Back to Eden
2. Gardening Fact Sheets
3. SOIL IMPROVEMENT: IMPROVING SOIL QUALITY IN YOUR GARDEN
4. Raised Row Gardening
5. Gardening Link Bomb
6. How to Install Raised Garden Beds
7. Îmbunătăţirea solului în grădinile organice

1. Alegerea locului unde va fi amplasata gradina

In alegerea locului unde va fi amplasata gradina trebuie sa tinem cont de 4 factori: lumina, sol, apa si acces.

Lumina

Incercati sa oferiti gradinii cea mai insorita zona a curtii dumneavoastra. Majoritatea culturilor de vegetale necesita cel putin 6 ore de lumina solara directa pe zi. Lumina poate fi imbunatatita prin vopsirea peretilor din apropiere in alb.

Daca aveti de ales intre soarele de dimineata si cel de dupa-amiaza, alegeti-l pe cel de-al doilea.

Pamantul

Dintre toate resursele din gradina, pamantul este cel mai usor de imbunatatit. Puteti oricand sa imbunatati solul si drenarea acestuia adaugand materie organica (frunze sau rumegus descompus, compost, gunoi de grajd invhecit, etc). Daca puteti sa sapati 25 cm in pamant fara sa va rupeti spatele sau harletul, atunci puteti creste legume fara prea multe probleme. Daca pamantul este constant ud sau este prea tare pentru a fi penetrat cu harletul, va trebui sa adaugati o cantitate insemnata de materie organica sau sa faceti straturi inaltate (asa cum veti putea vedea in postarile urmatoare).

Apa

Cu toate ca nu ne dorim prea multa apa in sol, trebuie sa ne gandim cum sa udam atunci cand este nevoie. In Romania inca nu avem probleme legate de disponibilitatea apei, insa trebuie sa ne gandim la diferite metode de a folosi cat mai bine apa pe care o avem.

Accesul

Tineti minte ca va fi necesar de multe ori sa aduceti sau sa luati lucruri din gradina (roaba, compost, etc). Identificati cel mai scurt drum intre gradina si locul unde faceti compostul. Un alt factor pe care trebuie sa il aveti in vedere este accesibilitatea gradinii dumneavoastra la daunatori – atat de ordin animal cat si uman. Trebuie sa va protejati gradina atat de animale (caini, etc) cat si de oameni care de multe ori sunt mai insistenti.

Cand sa incepem lucrarile primavara in gradina

Lucrarea pamantului (sapat) trebuie realizata cand pamantul este umed dar nu foarte umed. Luati o mana de pamant si strangeti-o in mana. Pamantul trebuie sa fie umed dar fara sa se scurga apa. Daca este prea umed, mai asteptati cateva zile insorite pana sa faceti din nou acelasi test. Daca pamantul este prea umed chiar si dupa cateva zile insorite si uscate, atunci drenajul are de suferit si ar trebui sa luati in considerare sa realizati straturi inaltate.

Ideal, ar trebui sa puteti sa formati o bila din pamant care sa nu se desprinda cand deschideti mana, dar care sa se sfarame usor cand apasati cu degetele. Daca pamantul nu formeaza o bila, atunci probabil este prea nisipos pentru a mentine apa si nutrientii necesari plantelor. Aceasta situatie poate fi remediata prin adaugarea de materie organica. Daca pamantul este umed si lipicios si nu se sfarama cu usurinta, atunci acesta contine prea multa argila. Si in acest caz adaugarea de materie organica va ajuta intr-o oarecare masura. Daca pamantul este lutos si se modeleaza cu usurinta, singura cale de a realiza o gradina este de construi straturi inaltate intre 20 si 25 cm care vor fi umplute cu pamant (adus din alta parte).

Cand pamantul este indeajuns de uscat pentru a fi lucrat, adaugati ce este nevoie pentru a creste culturi sanatoase.